Adevarul.ro

Guvernul ungar a reuşit să obţină finanţări de pe piaţa internă, dar cu o dobândă mai mare decât cea aplicată de Fondul Monetar Internaţional. Uşurinţa cu care Ungaria a refuzat măsurile de austeritate şi sprijinul financiar al finanţatorilor externi se poate explica prin succesul vânzărilor de titluri de stat.

După ce acordul semnat de Ungaria cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi celelalte instituţii financiare a fost suspendat la jumătatea lunii trecute, iar virarea următoarei tranşe a fost amânată, Guvernul de la Budapesta s-a orientat spre pieţele externe în căutarea de finanţări.

Această strategie a avut succes, întrucât Ungaria a reuşit să-şi asigure deja finanţarea necesară pentru 2010, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale de Managemnet al Datoriilor. Lichidităţile necesare au fost obţinute prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale denominate în moneda naţională cu randamente cuprinse între 5% şi 7%, în timp ce dobânda aplicată de FMI era, în medie, de 2,6%.

14,2 miliarde de euro de la Fond

Astfel, costul renunţării la măsurile impuse de FMI este o dobândă mai mare cu peste trei puncte procentuale. În primele şase luni din 2010, Ungaria a emis titluri de stat în valoare de 340 de miliarde de forinţi, adică aproximativ 1,2 miliarde de euro, sumă dublă faţă de prevederile iniţiale pentru întregul an, potrivit „The Wall Street Journal". 

Statul ungar a încheiat în 2008 un acord cu FMI, Banca Mondială şi UE prin care obţinea acces la o linie de creditare în valoare de 20 de miliarde de euro.

Din suma totală pusă la dispoziţie, Ungaria a accesat 14,2 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2009. La jumătatea lunii trecute, delegaţia FMI aflată în Ungaria pentru a evalua progresul realizat de guvern a anunţat suspendarea discuţiilor cu statul şi amânarea virării următoarei tranşe din împrumut în urma refuzului oficialilor ungari de a implementa noi măsuri de austeritate în vederea reducerii deficitului bugetar pentru a se încadra în ţinta agreată de 3,8% din Produsul Intern Brut (PIB).

„Când ne vom întoarce, ar fi bine ca guvernul să fi făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2011", declara atunci Christoph Rosenberg, şeful delegaţiei FMI în Ungaria, citat de Bloomberg. Răspunsul Ungariei a venit la scurt timp, prin intermediul premierului Viktor Orban: „Înţelegerea dintre Ungaria şi FMI expiră în luna octombrie (...). După această dată nu mai trebuie să negociem cuFMI, ci cu UE".

Cauza tensiunilor ce au dus, în final, la suspendarea discuţiilor este dorinţa Fondului ca guvernul să introducă măsuri adiţionale de austeritate, reprezentanţii instituţiei considerând că altfel statul nu ar putea menţine deficitul bugetar în limita de 3,8% din PIB.

Fără alte măsuri de austeritate

Însă după ce anterior îngheţaseră pensile şi salariile, reduseseră ajutoarele sociale şi majoraseră Taxa pe Valoarea Adă­ugată de la 20% la 25%, ofi­ci­a­lii un­gari s-au ară­tat nemulţumiţi fa­ţă de propunerile FMI.

"Înţelegerea dintre Ungaria şi Fondul Monetar Internaţional expiră în luna octombrie (...). După această dată nu mai trebuie să negociem cu FMI, ci cu UE."

Viktor Orban

premierul Ungariei