Secretele Mineriadei: Teza cobailor din Valea Jiului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Carol Gigi Nicolau vorbeşte despre filmul în care, împreună cu Ştefan Răzvan, developează teoria implicării sovietice în Valea Jiului. Filmul lui Nicolau, „Laborator 66“, pune manipularea minerilor de către Putere într-o altă lumină: aceea a agenţilor ruşi de securitate.

Fotoreporterul Carol Gigi Nicolau (52 de ani) s-a născut şi a crescut în oraşul Petroşani din Valea Jiului. Acolo a cunoscut îndeaproape viaţa de miner, cu beneficiile şi greutăţile ei, dar a preferat un alt stil, care îl recomandă mai degrabă drept un „golan".

Mai citeşte şi:

VIDEO Secretele Mineriadei: Cozma este căsătorit cu o „golancă“

Despre Valea Jiului, vorbeşte cu siguranţa şi convingerea celui care le-a cunoscut pe toate. În cei 20 de ani de democraţie, Gigi Nicolau şi-a dedicat cea mai mare parte a activităţii profesionale studiului vieţii minereşti şi al premiselor care au generat venirea ortacilor la Bucureşti în anul 1990.

Cele mai scandaloase concluzii s-au concretizat în documentarul-reconstituire „Laborator 66", care aduce o altă interpretare în legătură cu manipularea minerilor de către Putere. Teza lui este că Valea Jiului a fost, încă din 1950, considerată de comuniştii ruşi un laborator experimental, menit să-i revolte pe mineri împotriva lui Nicolae Ceauşescu.

Mineriada din februarie, un test

„Mineriada din februarie 1990 a fost aşa, de test. Şi-au dat seama că îi pot folosi pe mineri în calitate de gardă praetoriană, că sunt o masă de manevră extrem de docilă şi foarte uşor de manipulat şi au ştiut că data viitoare o vor face mai de anvergură. Poporul a fost suit în beznă, ce să mai... Şi atunci, eu am luat şi am documentat".

Aşa a început Gigi Nicolau să caute secretele Mineriadei. „Aşa a început, practic, «Laborator 66». M-am mişcat bine. Eu sunt o persoană civilă, n-am tangenţe cu alte servicii şi poate că tocmai asta m-a ajutat. Şi m-a pasionat foarte tare ce am făcut".

Pentru Gigi Nicolau, viaţa în „Vale" se poate împărţi, brutal, în două perioade principale: înainte şi după greva minerilor din august 1977. Prima pare mai degrabă o enclavă în România comunistă, o perioda idilică, aproape ireală.

„Până în '77 era o comunitate extraordinară. Minerii aveau un nivel de cultură peste medie, în Valea Jiului funcţionau un teatru, un casino, erau case de cultură şi evenimente nemaipomenite. Zona asta a fost poreclită «Mica Americă». Erau şine de cale ferată pentru vagoneţi şi li se aduceau minerilor alimente de cea mai bună calitate. Repet, aveau popicărie, terenuri de sport, a fost echipă de fotbal care a făcut furori la un moment dat. Deci era respecată munca lor. Sunt foarte multe de spus, subiectul e de o monografie", îşi aduce aminte regizorul.

Lupeni 1977: diverşi diversionişti

Această oază dintr-un sistem comunist care, în alte zone ale României, a lăsat în urmă prea multe suferinţe, a dispărut definitiv în august 1977.

„Până în '77 prezenţa agenţilor sovietici de Securitate nu s-a simţit. Atunci însă, minerii au fost coalizaţi de diverşi diversionişti activişti. Lucrătura aia nu a putut să izvorască din creierul câtorva oameni. A fost ca un puzzle. Era clar că greva anului 1977 din Lupeni a fost provocată. Minerii au fost manipulaţi de serviciile secrete!", afirmă Gigi Nicolau.

Cu toate acestea, susţine Nicolau, şi-au păstrat şi atunci spiritul civic pe care îl demonstraseră înainte: „S-au adunat la mină, n-au spart magazine, n-au golit restaurante, n-au bătut pe nimeni. Comportamentul a fost serios! Şi muncitoresc, dacă vrei".

"Miron Cozma va rămâne o palmă pe obrazul României. El e palma, braţul este Iliescu. De atunci, România s-a dus la «vale»."
Carol Gigi Nicolau
fotoreporter

Nicolau îl atacă pe Cozma cu muzica adevărată

Deşi s-a născut şi a fost educat în Valea Jiului, Gigi Nicolau a avut mai mult o viaţă de „golan". „Am fost DJ, de la 14 ani. Nu sunt un impostor ca Miron Cozma. El a organizat cel mult reuniuni cu magnetofonul. Eu am pus muzică adevărată în discotecile mari din ţară, chiar şi pe litoral. Era greu, pentru că ce fac acum traficanţii de droguri e parfum de tei faţă de cât de dificil era pentru noi să facem rost de muzică. Cenzura era draconică!".

După Revoluţie, a vrut să lase în urmă discurile originale pe care încă le mai păstra şi, la fel ca alte zeci de mii de români, a vrut să plece definitiv din ţară. „Mă gândeam şi «înainte» să ies prin Deltă, să nu mă împuşte ca la Timişoara, dar lucrurile au ieşit cu totul altfel". Gigi Nicolau a rămas în ţară şi a început să cerceteze, după posibilităţile lui, dar cu îndârjirea unui adevărat procuror, evenimentele din 13-15 iunie.

„Miron Cozma a fost turnător la Securitate"

Miron Cozma a trecut de la „reuniuni cu magnetofonul“ la discursuri mobilizatoare  Foto: Mediafax



Greva din 1977 a schimbat la 180 de grade viaţa în Valea Jiului. Din privilegiaţi, minerii au trecut „sub supraveghere". Ceauşescu a înţeles că pericolul era iminent în „Vale" şi s-a folosit de şiretlicuri pentru a inflitra agenţi de Securitate în zonă. Atmosfera de poveste s-a schimbat radical.

„Atenţie mare! Din trei, patru te dau în gât!"

„Se aducea forţă de muncă tot mai multă. Întreprinderile se scăpau de oamenii slabi şi îi trimiteau la noi. Aşa au ajuns foarte multe ciurucuri, care nu au prea prestat minerit. De slabă factură, ca să folosesc un eufemism. După 1977, prin acţiunile astea, Ceauşescu a strecurat o mulţime de ofiţeri superiori de Securitate. Valea Jiului a fost pusă cu botul pe labe din punct de vedere al libertăţii de cuvânt, expresie sau aşa ceva. Turnătoria era cel mai răspândit sport. «Bă, aici, atenţie mare că, din trei, patru te dau în gât», aşa se povestea atunci", îşi aminteşte Gigi Nicolau.

Mineriada şi securiştii „old school"

Toate aceste acţiuni au contribuit la „promptitudinea" cu care minerii au răspuns apelului făcut de Ion Iliescu la 13 iunie. „Cu securiştii care au fost formaţi la şcoala Securităţii vechi", motivează regizorul.

Cu glasul în care care încă se simte apropierea faţă de cei alături de care a crescut, Gigi Nicolau explică modul în care au fost manipulaţi minerii în iunie 1990:

 „Au fost oameni ai Securităţii foarte capabili. Pe ăia n-au să-i mai vezi. Nici în afaceri, niciunde. Ăia au fost un nucleu, au fost şi patrioţi, în toată morbida lor existenţă. Ce să ştie minerul din Petroşani... Păi dacă spune că a găsit maşină de făcut bani falşi când a văzut prima oară viaţa lui un aparat Xerox...".

De-a lungul timpului, din postura de fotoreporter, Gigi Nicolau s-a întâlnit de mai mult ori cu Miron Cozma. La una dintre ultimele întâlniri, bodyguardul fostului lider sindical i-a spart aparatul de fotografiat. Regizorul preferă să nu vorbească despre asta, aşa cum evită să povestească despre tentativele de asasinat care i-au fost organizate.

„Am trecut prin foarte multe lucruri, mai urâte decât moartea. Au încercat să mă omoare. Au fost tentative de iradiere cu raze gama. Nu vreau să insist pe ce am păţit, că nu am cum să dovedesc asta. Nu vreau să pozez în victimă."

Faţă de Miron Cozma regizorul spune că nu are resentimente. Vrea doar să se ştie adevărul: „El a avut gura mai mare printre mineri. Sigur a fost şi el turnător la Securitate de-a lungul timpului, că nu putea să răsară aşa, din senin. Prea n-a făcut nimic pe acolo. Am dicutat cu mulţi care-l ştiau. N-a fost o personalitate. Dar a fost împins când trebuie, cum trebuie. După care şi-a luat-o-n cap. Prin Piaţa Universităţii, când umbla cu generalii de poliţie, le spunea, ca un mârlan «Băi, generale»".

"Fără falsă modestie, melodia «Fernando» de la ABBA eu am lansat-o în România! Să mă mai lase Gigi Nicolau. L-am şi şicanat un pic la un festival rock din Vale, dar nu am dat în el. Erau mii de oameni acolo, ce dracu!"
Miron Cozma
fost lider sindical

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite