Povestea ofiţerului german îndrăgostit de România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul ofiţer german, Valentin Treml, şi-a dorit să vină în ţara noastră în 1968, anul în care a fost impresionat de atitudinea antisovietică a lui Nicolae Ceauşescu. A venit prima dată pe meleagurile noastre în 1968. Între timp, a învăţat româneşte, s-a căsătorit cu o româncă, şi acum fredonează prin casă „Valurile Dunării“.

Valentin Treml are 70 de ani. Şi-a dorit să ajungă în ţara noastră încă din anii ‘68. Atunci a simţit că soarta lui este legată pentru totdeauna de România, chiar dacă toată viaţa a servit armata germană.

Mai citeşte şi:

Ceauşescu, dorit preşedinte de 40% din români

„Pentru mine a fost un şoc declaraţia lui Ceauşescu, atunci când a întors spatele ruşilor. Era ceva de neînchipuit pe vremea aceea ca o ţară ca România, pe care noi o vedeam ca o mică republică deja sovietizată, să se pună cu mamutul care era URSS. Atunci am spus că vreau să văd România şi uite că am ajuns să şi locuiesc aici", spune Valentin Treml.

Fostul ofiţer a rămas văduv încă din tinereţe. În 1998, a cunoscut-o pe Margareta (53 de ani), o profesoară de limba germană din Iaşi care încerca să-l convingă că România este o ţară minunată. „Ne-am cunoscut la un forum. Dar el era deja convins să rămână aici. Acum mănâncă sarmale, mici cu muştar şi ceafă de porc la grătar cu mujdei ca un moldovean de-al nostru", spune Margareta. „Îmi place şi Grasa de Cotnari, e mai bun decât Rheingold", o completează Treml, zâmbind. Cei doi s-au căsătorit în 2002 şi nu au copii.

Cu militarii români a avut de-a face în 1967, când locotenent-colonelul Mihai Tofan, actualmente general de brigadă, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie, urma cursurile Academiei de Conducere din cadrul armatei germane, Bundeswehr. Locotenent-colonelul Treml şi-a expus planul său, acela de a veni în România, iar odată întors în ţară, Mihai Tofan a întreprins toate demersurile necesare pentru ca Treml să-şi împlinească visul. „Eu apreciez România. M-a atras atunci, în 1968, şi nu le dau dreptate germanilor care o vorbesc de rău, fiindcă mulţi nici nu ştiu unde-i România pe hartă şi că e stat membru al Uniunii Europene", explică Treml, într-o română perfectă.

În 1998, fostul ofiţer german a înfiinţat o asociaţie de identificare a mormintelor militarilor germani căzuţi în zona Brăilei. Aşa a descoperit cimitirul din oraş, de mult abandonat, şi a reuşit să lege prietenii cu ofiţerii de aici. Au urmat şi alte acţiuni, toate menite să permită o mai bună cunoaştere între militarii celor două state. Şi cum Fanfara Militară a Garnizoanei Brăila era constant invitată la festivaluri de gen din Germania, aceasta a devenit punctul de bază al programelor comune.

„A fost uimitoare implicarea lt.col. Treml în toate acţiunile ce au urmat. Mi-aduc bine aminte că, la un moment dat, însoţeam muzica militară într-un festival organizat la Regensburg. A venit la noi herr Treml, cu o propunere de nerefuzat: să mergem la Bayreuth, capitala muzicii clasice a Germaniei, să susţinem un recital acolo, în cadrul unui festival de gen. A fost un succes deplin", povesteşte generalul de brigadă Mihai Tofan, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie.

Au nimerit nemţii Brăila

Pentru a marca aşa cum se cuvine prietenia legată cu omul care s-a transformat în susţinător declarat al României, acum opt ani, echipa de la Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, aflată în turneu în Germania, a făcut un mic ocol de la München până în Aptswind, satul unde Valentin locuieşte timp de şase luni pe an. „Era în toi Festivalul Vinului, la care Treml era co-organizator.

image

Ne-am dat jos din autocar, ne-am încolonat şi cu majoretele în frunte am parcurs în sunetul fanfarei tot satul. Toată suflarea s-a adunat la un aşa spectacol nemaivăzut şi după ce am terminat am fost asaltaţi de întrebările celor prezenţi. Erau foarte curioşi să afle cât mai multe despre România, ei ştiau doar lucruri care nu ne fac plăcere", spune lt.col. Petrea Gogu.

De altfel, pentru a marca această prietenie, militarii brăileni i-au făcut o surpriză neaşteptată în anul 2000. Ei au ajuns şi în Aptswind, acolo unde locuieşte Treml, cu ocazia unui festival al vinului. „A fost ceva formidabil. Toată suflarea comunei ne-a aplaudat la scenă deschisă. Ce a urmat? Cred că toţi locuitorii au vizitat deja România, şi nu o dată, ci de două-trei ori, iar Brăila a devenit un punct obligatoriu pe traseu", povesteşte Petrea Gogu.

„Programele de televiziune şi ziarele prezintă doar infracţiuni în care sunt implicaţi cetăţeni români. De aceea s-a stabilizat ideea falsă şi păguboasă că românii sunt ţigani şi hoţi", spune, la rândul lui, Treml. Pentru a contracara această imagine, neamţul, ca orice neamţ, a făcut ce era cel mai simplu. A umplut un autocar cu locuitori din Aptswind şi a venit în România. „A fost destul ca oamenii să vadă România şi pe români cu alţi ochi. Unul dintre punctele de atracţie pe care le am mereu în traseu este Brăila. E un oraş minunat, cu multe clădiri vechi de mare valoare arhitectonică, bine întreţinute. De atunci, cei care au vizitat o dată România au revenit, deja, de câte două-trei ori. Toţi s-au lămurit că România nu este o ţară de hoţi şi ţigani, ci o ţară cu oameni minunaţi", explică Treml.

Întrebat cine poate îmbunătăţi imaginea României, Treml răspunde milităreşte: „Dumneavoastră, ziariştii!". Şi detaliază: „Imaginea României s-ar schimba foarte mult dacă dumneavoastră, ca ziarişti, aţi vizita câteva redacţii din Germania şi aţi pune problema imaginii în mod serios. Luaţi doi- trei ziarişti din Germania şi aduceţi-i aici, pentru că aşa vor vedea că România nu este ţară de ţigani şi hoţi cum scriu ei, ci de oameni minunaţi!".

Pregătit să ne promoveze

Treml se simte român, dar spiritul său german îl animă în continuare. Şi, ca orice german, e sătul de vorbe şi vrea să facă ceva concret, prin Volksbund, organizaţia pe care o conduce. „Eu sunt gata să dau o mână de ajutor şi prin Volksbund, pot stabili contacte la nivelul întregii ţări.

Cea mai bună metodă de cunoaştere ar fi schimbul direct de oameni. Veniţi în Germania şi apoi aduceţi aici câteva familii, într-o mică vacanţă. Şi, pe bază de reciprocitate, românii să vină în ospeţie la familiile germane. Veţi vedea rapid o schimbare de optică, vă garantez!".

De la anul, nu va mai fi graniţa europeană până la Prut

Treml a fost întotdeauna un tip activ, capabil să folosească oportunităţile pe care le oferă istoria. Dacă noi, românii, ne plângem că schimbările în bine sunt prea lente şi nu mai simţim diferenţele între azi şi ieri la scara istoriei, el vede altfel lucrurile: „Acum, Europa este ţara noastră. Ceea ce în urmă cu 20 de ani părea o utopie a devenit realitate. În 1996 veneam în România cu paşaport şi viză. După aceea, doar cu paşaport. Acum se circulă cu buletinul. De la anul nu va mai exista graniţă europeană până la Prut. Lumea a devenit mult mai mică. Cred că avem baza pentru a crea o lume aşa cum ne-o dorim, liberă, în pace şi bunăstare pentru toţi, dar pentru aceasta fiecare trebuie să se implice, pentru că nimic nu pică din cer", este de părere neamţul îndrăgostit de România.

Amintiri din Războiul Rece

Valentin Treml s-a născut în octombrie 1940, la Würzburg, în landul Bavaria. Deşi era foarte mic pe atunci, el are amintiri cutremurătoare din cel de-al Doilea Război Mondial.

Din Germania are amintiri, din România are prezentul, aşa îi place să spună: "Am imagini vagi din cel de-al Doilea Război Mondial, cu mama fugind cu mine în braţe în pivniţă şi parcă aud şi acum huruitul infernal al motoarelor, al bombardierelor englezeşti care atacau numai noaptea. Mai târziu, elev fiind, am auzit de România. Nu la şcoală, ci de la bărbaţii care se întâlneau la o bere după slujba de la biserică, duminica, şi comentau că dacă Italia nu ar fi cedat, iar România nu ar fi întors armele, atunci alta era situaţia! La vremea aceea, însă, nu ştiam la ce se referă."

După terminarea liceului, Treml a ales cariera militară. Avea 22 de ani. Era perioada când la conducerea Republicii Federale a Germaniei se afla cancelarul Konrad Adenauer, unul dintre cei patru care au pus bazele Uniunii Europene. „Germania era în plin avânt economic, dar şi în plin Război Rece. Kennedy doar ce rostise celebra sa frază: «Ich bin ein Berliner!» («Sunt un berlinez!») lângă poarta Brandenburg, acolo unde ruşii instalaseră primul cordon de sârmă ghimpată, care avea să devină Zidul Ruşinii.

Entuziast, ca orice tânăr, am intrat în serviciul militar obligatoriu de trei săptămâni, cum era atunci, convins că fac ceea ce trebuie", povesteşte locotenent-colonelul în rezervă. Imediat după stagiu, el a intrat în rândurile Bundeswehr, alegând arma Tancuri.

image

La cazarma Münsingen, de „Ziua porţilor deschise“, în 1978

Cum l-a impresionat Ceauşescu

Treml a început instrucţia pe tancul american M 48 Patton.Lansat în fabricaţie în anul 1951 şi aflat încă în dotarea unor ţări mai ales din lumea a III-a, cel mai longeviv tanc american era oponentul puternicului T 34/85, coloana vertebrală a foţelor blindate ale Tratatului de la Varşovia. Patton îl depăşea ca putere de foc, având tun de calibrul 90 milimetri, spre deosebire de cel sovietic, care avea calibru de 85 milimetri. „Confruntările din timpul Războiului Rece, din Vietnam, Cambodgia, Liban, Israel, au arătat însă superioritatea tancurilor sovietice T 34 şi mai apoi T 55", admite fostul ofiţer.

A venit anul 1968. Evenimentele de la Praga, invazia sovietică în Cehoslovacia, excesele soldaţilor ruşi, au trezit un val de indignare în toată lumea civilizată. „Forţele militare ale NATO erau deja concentrate la graniţa Germaniei de Est, gata de ripostă. Radiourile, televiziunile şi ziarele din Europa comunistă tăceau însă mâlc. Nimeni nu sufla o vorbă despre invazie, cetăţenii acestor ţări habar nu aveau unde le sunt plecaţi copiii, fraţii, care fuseseră mobilizaţi", îşi aminteşte Treml.

Atunci, de la Bucureşti a venit ca un răpăit de tobe anunţul care avea să-i schimbe ideile despre lume ale ofiţerului german. „Nu mi-a venit să cred. Toate posturile de radio, de televiziune, şi ziarele naţionale prezentau discursul lui Ceauşescu în care acesta demonta şi condamna vehement acţiunea ruşilor. Se puneau pariuri pe timpul în care şi România va fi invadată de ruşi. Atunci am zis că o ţară care are putere să întoarcă spatele unui titan pentru a-şi apăra propriile interese merită tot respectul. Din acel moment am vrut să ajung în România, să cunosc oamenii acestei ţări", explică Treml.

Ulterior a aflat, ca toată lumea, de altfel, că de fapt Ceauşescu a jucat la cacealma şi, culmea, a câştigat! Acest lucru nu a scăzut însă cu nimic atracţia pe care o simţea pentru ţara noatră: „Nu ştiu de ce, dar în sufletul meu simţeam că dacă ar izbucni un conflict major între cele două sisteme, România nu s-ar implica. Mă pregăteam intens de luptă împotriva blocului militar adversar din care scriptic făcea parte şi România, dar nu tratam această ţară ca pe un potenţial inamic."

Momentul '89, un vis împlinit

Sfârşitul anului 1989 a însemnat sfârşitul unei lumi. Abia atunci, după ce zidul Berlinului a fost demolat, iar dictatura comunistă din România a fost lichidată, ofiţerul german a realizat că poate vizita ţara noastră.

Imediat după trecerea în rezervă, locotenent-colonel Valentin Treml s-a implicat în diverse activităţi legate de specificul militar, iar din 1996 şi-a văzut visul cu ochii. A intrat în legătură cu militarii români şi a ajuns în România. Fire deosebit de activă, el a reuşit să adune fonduri şi să vină în ţara noastră pentru a identifica mormintele militarilor germani căzuţi departe de casă. Mai mult, el s-a implicat şi în alte activităţi, cooperând cu Forumul Democrat German.

A reuşit să aducă la Bistriţa, Sibiu şi Braşov reprezentanţi ai culturii germane şi să facă acelaşi lucru în Germania. După ce în 2002 s-a căsătorit cu o româncă, el locuieşte jumătate de an în Germania şi jumătate - la Iaşi, unde dezvoltă proiectele de cooperare şi schimburi culturale.

Sfârşitul unei lumi

Sfârşitul anului 1989 a însemnat sfârşitul unei lumi. Abia atunci, după ce zidul Berlinului a fost demolat, iar dictatura comunistă din România a fost lichidată, ofiţerul german a realizat că poate vizita ţara noastră.

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite