Spaima minorităţilor: dispariţia învăţământului în limba maternă
0
Cu 20 de minorităţi recunoscute oficial, România este o Europă în miniatură. Ajută legea Educaţiei minorităţile să îşi păstreze şi să îşi dezvolte sistemul de învăţământ în limba maternă? Inclusiv pe minorităţile mici?
Fiecare etnie are problemele ei specifice. Cele mici sunt dispersate şi le e greu să adune numărul minim de elevi pentru formarea unei clase cu predare în limba maternă. Cele medii au un sistem educaţional destul de bine pus la punct dar se tem că prin comasarea claselor acesta va dispărea. Lipsa profesorilor e o altă problemă: fie nu sunt bani pentru plata acestora, fie nu se găsesc dascăli care să stăpânească bine limba. Manualele vechi şi chiar lipsa lor totală este altă problemă adusă în discuţie de unele etnii. Alte minorităţi, de regulă cele mici, nu au deloc învăţământ de stat în limba maternă şi organizează cursuri de limbă la propriile sedii.
Cu toate astea, dezbaterile publice din ultimele luni ale politicienilor au fost într-o singură direcţie: copiii unguri ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma actualei variante a Legii Educaţiei, potrivit Opoziţiei. Cum rămâne cu elevii celorlalte minorităţi din România?
Din discuţiile purtate cu 17 reprezentanţi parlamentari ai etniilor din România, "adevarul.ro" vă prezintă tabloul la nivel naţional a situaţiei învăţământului în limba maternă.
Gheorghe Firczak, deputatul rutenilor: Momentan nu putem evolua
Numărul rutenilor: 257
Aşezare: majoritatea în nordul ţării
• Suntem asezaţi în pâlcuri în România, nu suntem o comunitate omogenă.
• Rutenii învaţă limba maternă doar în şcoli duminicale organizate de noi, nu avem învăţământ de stat în limba ruteană. Cursurile le organizăm la sediile noastre, avem filiale în Arad, Maramureş, Suceava, Cluj, Hunedoara. Aducem mai mult adolescenţi la aceste cursuri. Câteodată vin 25 de persoane la curs, câteodată doar 10. În privinţa manualelor, am primit câteva din Slovacia, Serbia, SUA.
• La ore predau câteva cadre şi unii preoţi care ştiu limba veche şi vor să lucreze cu copiii.
• Deocamdată nu putem să ne dezvoltăm mai mult din cauza condiţiilor care nu ne permit acest lucru: numărul mic de elevi şi stadiul de organizare internă a rutenilor.
• Suntem de acord cu Legea Educaţiei.
Liana Dumitrescu, deputatul macedonenilor: "E foarte greu să găsesc profesori cu 200 de lei pe lună"
Numărul macedonenilor: 700
Aşezare: majoritatea în Dobrogea
• Actuala lege nu ne ajută foarte mult
• Noi suntem o populaţie mică, venită în valuri în România, situaţi mai mult în mediul urban, iar copiii sunt răsfiraţi. Avem două tipuri de învăţământ: cel organizat de Asociaţia noastră a macedonenilor, la sediile noastre, este pentru toate vârstele şi mai avem învăţământ într-o comună dar ne este greu pentru că ne-am lovit de reticenţa autorităţilor locale.
• Şi-aşa e dificil să îi aduni pe copii să faci o clasă, pe urmă să le zici să stea şi după ore să studieze limba, e greu, plus că mai sunt şi piedici de la profesori.
• Avem nevoie de sprijin să ne plătim profesorii decent, e foarte greu să găsesc profesori cu două milioane de lei pe lună.
• În ceea ce priveşte manualele, pentru noi ar fi mult mai simplu să aducem manuale din Macedonia.
Manolescu Oana, deputatul albanezilor: Dăm lecţii în revista noastră
Numărul albanezilor: 520
Aşezare: dispersaţi uniform pe tot teritoriul ţării
• Nu avem învăţământ de stat în limba maternă. Albanezii sunt foarte răspândiţi în România şi ar fi imposibil să îi aduni să faci o clasă.
• Organizăm noi din când în când ore de Limbă albaneză cu 1-2 persoane, atunci când există cerere, dar doar la sediul din Bucureşti
• Ceea ce mai facem noi este: în revista noastră facem lecţii de albaneză. Toate aceste lecţii, pe care le scriu eu, le-am adunat în trei volume până acum, urmează să îl facem şi pe al patrulea şi vom face şi un dicţionar româno-albanez şi albanezo-român
• La târgurile de carte noi participăm şi acolo aceste cărţi sunt cumpărate de români, mai ales de filologi interesaţi
Varujan Pambuccian, deputatul armenilor: Ne-ar ajuta un sistem de educaţie online
Numărul armenilor: 1.780
Aşezare: sunt răsfiraţi, cei mai mulţi trăind în Bucuresti, Constanţa şi Transilvania
• Noi am fi interesaţi de formele de educaţie online, în timp real, ne-am acoperi perfect comunitatea. Dar nu e acceptată de nimeni această idee. Am avut discuţii nenumărate cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, s-ar face şi economie la bugetul de stat, s-ar rezolva şi problema deficitului uriaş de profesori calificaţi, dar e imposibil să propui acum un lucru revoluţionar, când lucrurile sunt politizate. Trebuie să vorbeşti când lumea e relaxată, nu ca acum, când sunt tabere, se scot ochi.
• Avem o şcolă de week-end, sâmbăta şi duminica, în Bucureşti, în care se predau limba, istoria, religia şi alte materii. Aceste ore le organizăm noi. Mai avem şcoli dotate de noi în sediile noastre.
Mircea Grosaru, deputatul italienilor: Ne doare că nu avem predare în limba maternă
Numărul italienilor: 3.228
Aşezare: dispersaţi uniform pe tot teritoriul ţării
• Avem învăţământ în limba maternă într-un singur loc, la liceul Dante Alighieri din Bucureşti şi se mai studiază limba italiană ca limbă străină la licee.
• În rest, nu avem nicio şcoală cu predare în limba italiană. Pe noi ne-a durut mult acest lucru. Eu am încercat încă din mandatul trecut să schimb lucrurile, dar nu a existat interes pentru aşa ceva.
• Liceul Dante Alighieri, foarte de succes, a fost un proiect pilot. Noi vrem să extindem acest model în toată ţara. Avem nevoie în acest sens de un buget mai mare.
• Actuala lege ne dă posibilitatea dezvoltării în continuare a comunităţii italiene.
Aurel Vainer, deputatul evreilor: Pentru noi, limba de învăţământ e majoritar limba română
Numărul evreilor: 6.179
Aşezare: cei mai mulţi trăiesc în Bucureşti (în jur de 3.000), mai sunt în Oradea, Timiş, Cluj, Iaşi
• Pentru noi, la ora actuală, limba de învăţământ este majoritar limba română. Marile personalităţi ale evreilor au fost creatori de opere în limba română: în literatură, filosofie, ştiinţe. Deci nu putem să spunem că avem pretenţii în ceea ce priveşte limba maternă. Elevii evrei din România studiază la licee şi universităţi de stat în limba română. Ca limbă maternă avem limba idiş, germană, ungară şi pentru un număr foarte limitat de etnici, limba ebraică.
• Pentru noi e important de a accesa la ora actual limba ivrit (limba ebraică modernă, n.r) pentru că limba idiş s-a cam diminuat
• Am vrea să se studieze opţional ivritului
• Există în prezent două grădiniţe în care copii învaţă şi ivrit.
Zisopol Dragoş, deputatul elenilor: Vrem ca limba să fie studiată opţional ca limbă straină
Numărul grecilor: 6.472
Aşezare: majoritatea sunt din Dobrogea, în judeţele Tulcea şi Constanţa
• Nu avem probleme majore în ceea ce priveşte educaţia în limba maternă. Lipsa manualelor/an de studiu şi numărul insuficient al acestora se pot constitui în probleme cu care se confruntă Uniunea Elenă din România. Incercăm să rezolvăm aceste probleme folosind veniturile proprii.
• În anii 2003-2004, Uniunea Elenă a primit, cu caracter de donaţie, manuale de limbă neogreacă de la Ambasada Republicii Elene în România. Anul acesta am achiziţionat din Grecia, în regie proprie, câteva seturi de manuale (câte un set pentru fiecare nivel de studiu - A,B,C).
• Suntem multumiţi (de formele de învăţământ în limba maternă, n.r). Acolo unde sunt solicitări, ne dorim ca limba să poată fi studiată ca limbă straină, în regim opţional/facultativ, atât la nivel preuniversitar cât şi universitar. U.E.R. poate asigura în regim de gratuitate cadrele didactice.
• La nivelul tuturor Comunitatilor Elene teritoriale se predă limba pe nivele de studiu, (A - incepatori, B - semiavansati si C - avansati). Exista grupe de elevi care studiază neoelena ca limbă maternă în sistemul de stat (Ex.: în Bucureşti, Galaţi, Brăila) sau ca limbă străina, în regim opţional (Ex.: în Ploieşti). În cadrul Universităţilor din Bucureşti şi Iaşi există lectorate de studiu a limbii neoelene.
• Cadrele didactice provin din cadrul Comunitatilor Elene teritoriale sau sunt cadre didactice detaşate din Grecia, plătite de către Ministerul de resort din Atena. Sub patronajul Ambasadei Republicii Elene in Romania si cu sprijinul oamenilor de afaceri greci, in Bucuresti s-a infiintat si o scoala privata de limbă neogreaca - Şcoala Atena.
• Actualul Proiect de Lege nu influenteaza dezvoltarea învăţământului în limba maternă pentru etnia greacă din România. Etnicii greci din Romania sunt cetateni romani de origine elena iar Legea Educatiei este una pentru toti cetatenii acestei tari.
Mihai Radan, deputatul croaţilor: Comasarea claselor e un fel de desfiinţare a învăţământului în limba maternă
Numărul croaţilor: 6.807.
Aşezare: în sud-vestul ţării, mai ales în judeţul Caraş-Severin
• Noi avem o reţea relativ dezvoltată de învăţământ : avem şcoli cu predare parţială în limba croată, grădiniţe, clase de 5-8, un liceu bilingv româno-croat în Caraşova.
• Dar avem probleme cu această reţea, în ceea ce priveşte menţinerea ei, dată fiind propunerea de comasare, care va avea drept consecinţă dispariţia posibilităţii de studiu în limba maternă. Asta înseamnă după mine un fel de desfiinţare a învăţământului în limba maternă. Deja ni se transmit de pe acum semnale clare că, de anul viitor, nu vor mai exista excepţii la formarea claselor.
• Cel mai mult ne-ar ajuta pe noi să se accepte excepţiile de la reguli. Adică: acolo unde se vorbeşte despre numărul de elevi pentru funcţionarea claselor, acolo să se spună că "excepţie fac minorităţile". Dacă ne bagă la comun ne trezim că stăm la uşa ministerului să ne rugăm să facă excepţii în unele cazuri
• Să fim sinceri şi să recunoaştem că Liceul de la Caraşova se numeşte bilingv dar este monolingv: angajările nu se fac pe criteriul bilingvismului, adică cadrele să ştie limba şi deja ne trezim că sunt cadre care nu ştiu limba.
• Toate sunt bune până la bani.
Niculae Mircovici, deputatul bulgarilor: Nu e benefic pentru copiii noştrii să înveţe limba română ca limbă străină
Numărul bulgarilor: 8.025
Aşezare: vestul ţării, judeţele Timiş şi Arad
• Pe noi ne interesează învăţământul la nivel preuniversitar: în şcolile aflate în localităţi unde sunt comunităţi mici de bulgari, să se menţină orele de bulgară în învăţământul primar, aici avem o problemă şi aici am pierdut noi, acolo unde şcolile s-au comasat
• Deci cel mai important pentru noi este ca, indiferent de numărul de copii etnici bulgari dintr-o localitate, să se prevadă plata unui profesor care să predea acolo limba bulgară.
• În ceea ce priveşte studiul limbii române: noi nu vrem ca elevii bulgari să înveţe limba română ca pe o limbă străină, aşa cum au propus alte minorităţi, noi nu suntem de acord cu acest lucru, noi vrem ca copiii noştrii să ştie limba română la fel de bine ca limba bulgară pentru a le asigura competivitatea pe viitor. Deci vrem: copiii să facă toate materiile în limba română, iar în limba bulgară să facă Limba şi literatura bulgară, ca să înveţe alfabetul chirilic, Istoria şi cultura bulgarilor, religia şi muzica.
• Mai e important pentru noi să fim consultaţi atunci când inspectoratele iau decizii care ne privesc.
• Avem la nivel naţional vreo 11 şcoli cu clase de predare în limba bulgară, şi 2 două licee, ambele bilingve: "Hristo Botev" în Bucureşti şi "Sf. Kiril şi Metodii" în Dudeştii Vechi, judeţul Timiş.
Merka Adrian-Miroslav, deputatul slovacilor şi cehilor: Profesorii slovaci traduc la ore în limba maternă după manuale în limba română
Numărul slovacilor: 17.226, aşezaţi în vestul ţării, în judeţele Bihor şi Arad
Numărul cehilor: 3.941, majoritatea în judeţul Caraş-Severin
• Noi sperăm să se menţină reţeaua de învăţământ în limba maternă care există în acest moment, pentru că noi, slovacii şi cehii, nu avem o explozie demografică care să ne permită apariţia de noi şcoli. Plus că sunt şi etnici care pleacă în Slovacia şi Cehia şi odată cu ei, copii. Trebuie să recunoaştem că suntem din ce în ce mai puţini.
• Există o problemă cu manualele pentru că profesorii au manuale în limba română şi la ore predau din ele direct în limba slovacă. Nu au fost bani. Acasă, copiii îşi citesc notiţele luate în slovacă/cehă. S-au tradus maxim 30% din manuale. Avem manuale în limba maternă pentru Limbă şi Literatură, Istorie şi tradiţii şi altele.
• Pentru noi, Legea Educaţiei este O.K aşa cum a ieşit din Camera Deputaţilor.
Duşan Popov, deputatul sârbilor: Ni s-au desfiinţat deja clase
Numărul sârbilor: 22.561
Aşezare: sud-vestul României, judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş
• Problemele noastre sunt legate de numărul mic de elevi. Există pericolul desfiinţării unor şcoli cu predare în limba sârbă, ceea ce s-a şi întâmplat în unele localităţi. Deci dacă se desfiinţează clasa într-o localitate, cea mai aproape şcoală este cam la 10 kilometri distanţă şi faptul că îi urcăm pe elevi într-un microbuz şi îi ducem acolo este sub semnul întrebării, pentru că părinţii nu acceptă asta întotdeauna.
• Acesta e cel mai mare pericol şi nu este un moft al nostru să avem şcoli cu predare în limba sârbă indiferent de numărul de elevi.
• S-au desfiinţat deja clase în judeţul Timiş, în localităţile Cenei, Sânnicolau Mare: la o lună de la începerea şcolii, inspectoratele au fost de acord să permită înfiinţarea de clase în care să se studieze limba sârbă doar de patru elevi, dar între timp părinţii şi-au dat copiii pe la ce şcoli au apucat, le-a fost teamă să aştepte. Şi astfel nu s-a reuşit să se strângă numărul minim de elevi pentru o clasă de limba sârbă.
• Scopul nostru e măcar să menţinem singurul liceu pe care îl avem, cu predare sârbă, în România, Liceul Dositei Obradovici din Timişoara, să nu avem emoţii în fiecare an că ne lipsesc 1-2 elevi şi nu putem constitui clase şi astfel se poate ajunge să se comaseze. La minorităţile mici, 1-2 elevi contează foarte mult.
Amet Aledin, deputatul tătarilor: Vrem reducerea numărului de elevi cu care să putem face o clasă
Numărul tătarilor: 23.935
Aşezare: cei mai mulţi trăiesc în judeţele dobrogene Constanţa şi Tulcea
• Pentru noi este fundamental să putem constitui clase cu un număr mai mic de elevi. Acum e nevoie de minim 14 copii să facem o clasă, noi am dori ca numărul să fie de 6. Ce se întâmplă: sunt localităţi unde nu avem numărul minim de elevi, dar sunt acolo copii şi nu putem lăsa să moară limba. Din acest punct de vedere, pentru comunitatea noastră, turcii şi tătarii, acesta este cel mai bun proiect de lege al Educaţiei de până acum.
• Principala noastră problemă e că suntem răsfiraţi, nu suntem compacţi într-o anumită localitate, în afară de câteva precum Valea lui Traian, Cobadin.
• Mai e importantă pentru noi plata suplimentară a profesorilor care predau aceste ore
• Nu avem clase cu predare doar în limba turcă, ci avem elevi turci, tătari, în clase de limba română, care fac în loc de religie Limba turcă şi religia islamică. Copilul meu învaţă la şcoala 30 din Constanţa. Mai are în clasă doar un coleg turc şi ei doi au o oră pe săptămână, când ceilalţi fac ora de religie, ei fac Limba turcă şi religia islamică.
Ovidiu Ganţ, deputatul germanilor: Noi luptăm să nu se desfiinţeze şcolile, nu să apară altele
Numărul germanilor: 59.764, a patra minoritate ca mărime din România
Aşezare: majoritatea în judeţele Timiş, Sibiu, Satu Mare, Caraş-Severin
• Eu mă lupt de 10 ani cu sistemul, indiferent cine e la guvernare, să nu se desfiinţeze clasele cu predare în limba maternă. Pentru că după emigrarea masivă a germanilor, golul a fost suplinit de copiii români şi ai altor etnii, care s-au dus la acele clase.
• Această problemă demografică afectează şi numărul profesorilor, cadrele didactice. E greu să găseşti profesori care să predea limba germană la nivel de filosofie.
• Deci lupta noastră este de menţinere, de păstrare a numărului şi a calităţii învăţământului în limba germană.
• Suntem de acord cu această Lege a Educaţiei, rămâne ca prevederile ei să se pună în aplicare, acolo este problema
Ştefan Buciuta, deputatul ucrainenilor: Elevii învaţă după manuale de dinainte de Revoluţie
Numărul ucrainenilor: 61.098
Aşezare: în nordul ţării, în apropierea graniţei cu Ucraina dar şi în Timiş
• Manualele noastre sunt vechi, realizate înainte de Revoluţie, nu prea au fost reeditate, acum se încearcă acest lcuru de către o Comisie mixtă româno-ucraineană, sperăm să se rezolve ceva. Avem nevoie de manuale de Limbă, Matematică, Fizică, etc. Ne trebuie sprijin financiar.
• E greu pentru elevi şi să înveţe limba în Ucraina, pentru că nu s-au semnat acorduri în acest sens în Guvernele român şi cel ucrainean, aici stagnează lucrurile
• Deşi suntem a treia minoritate din România din punct de vedere numeric, după maghiari şi romi, nu avem multe şcoli cu predare în limba ucraineană pentru că şcolile noastre au fost desfiinţate prin anii 1966 şi refacerea lor a fost foarte dificilă după Revoluţie. S-a ajuns acum în situaţia în care mulţi dintre părinţii copiilor ucraineni au uitat limba şi regretă acum acest lucru, pentru că văd că lumea se deschide şi ar avea nevoie.
• Avem şcoli cu predare în limba ucraineană doar în Maramureş, în număr de 3, mai avem clase de ucraineană în şcoli de limba română, grădiniţe în care se predă limba ucraineană.
• Pentru noi e convenabilă această lege
Nicolae Păun, deputatul romilor: "Nu avem o programă şcolară unanim acceptată de la clasa a cincea încolo"
Numărul romilor: 535.140
Aşezare: preponderant în Transilvania, Crişana, Muntenia şi Oltenia
• Această lege ne avantajează indirect pentru că dacă alte minorităţi reuşesc să evolueze, automat o să reuşim şi noi, poate nu la fel ca ele, dar o să creştem şi noi
• Alte minorităţi mari, maghiarii şi germanii, au învăţământ la toate nivelurile, au profesori, au şcoli, au manuale. Noi suntem în evoluţie.
• Tendinţa de şcolarizare la elevii romi e în creştere, la fel şi participarea la olimpiade şi prezenţa la ore
• Avem probleme cu cadrele didactice. Una e să predai la clasele 1-4, alta să predai după clasa a cincea, aici trebuie să apelăm la ajutorul stat, care are obligaţia să creeze elite. Plus că, din moment ce noi nu avem o programă şcolară unanim acceptată şi elaborată de minister din clasa a cincea încolo, ne e greu să avem centre de formare a dascălilor.
• Avem o problemă cu limba romani: datorita castelor (spoitori, slătari, etc) noi în 70% din cazuri avem cam aceeaşi coloană de cuvinte când pronunţăm, dar intervine regionalismul şi ca să ajungem la un consens privind cuvintele ne-ar trebui câţiva ani
• Pe noi ne interesează clasele 1-4, deci clasele primare, iar de la clasa a cincea încolo să fie limba romani opţională. Avem clase primare cu predare în limba romani.
• Cea mai mare problemă în şcolarizarea romilor este o problemă de mentalitate: stigmatizarea. Persoanele care au reuşit să se departajeze de plutonul numit comunitate nu se mai întorc. Nicio familie puţin evoluată nu o să se mai declare la recensământ ca fiind de etnie romă, dacă mai sunt iniţiative precum cea a parlamentarului Prigoană, care a propus schimbarea denumirii de rom în ţigan. Eu ca părinte, dacă nu aş fi o persoană cunoscută şi la felul în care se desfăşoară în acest moment politicile faţă de romi în România, aş spune aşa: dacă eu am reuşit să mă integrez, de ce să le mai spun copiilor să se declare romi la recensământ?
• Învăţământul preuniversitar şi universitar nu este un moft pentru minorităţi, el este un drept normal şi el trebuie păstrat la toate nivelurile pentru că doar aşa se asigură pentru o minoritate perpetuarea existenţei
Lakatos Andras, vicepreşedintele executiv al UDMR pe învăţământ: Pentru elevii maghiari, limba română nu e ca o limbă străină dar nu e nici ca o limbă maternă
Numărul maghiarilor: 1.431.807
Aşezare: în ordine numerică, cei mai mulţi locuiesc în Harghita, Covasna, Mureş, Satu Mare, Bihor, Cluj, Sălaj
• Trebuie acceptată ideea că pentru maghiarii care trăiesc în comunităţi compacte, limba română nu e limba maternă. Nu este nici cum e o limbă străină, ca engleza sau franceză, dar nu e nici ca limba maternă. Aşa că manualele de Limbă şi literatură română şi cele de Istorie şi Geografie ar trebui să fie mai uşoare, mai accesibile, astfel încât copiii care nu vorbesc în familie limba română, care nu au prieteni care să vorbească limba română, să poată să înveţe limba română.
• Eu mă mir că la ciclul primar, elevii maghiari învaţă mai bine limba engleză decât limba română, pentru că manualele de engleză sunt mai accesibile.
• Noi vrem ca elevii maghiari să ştie limba română de zi cu zi, nu la nivel literar, deci nu să studieze Creangă, care este greu şi pentru elevii români
• Starea actuală a învăţământului nu ne mulţumeşte deloc, pentru că toate deficienţele sistemului românesc are repercursuni şi asupra celui în limba minorităţilor. Starea actuală a educaţiei e gravă, bolnăvicioasă, în ultimii 20 de ani nu s-a făcut o reformă substanţială. Avem o structură supercentralizată, dictată de pre vremea regimului comunist şi acest sistem piramidal nu mai corespunde nevoilor actuale. Nu putem discuta nici pe departe de autonomia universitară.
• În ceea ce priveşte manualele, sistemul e foarte precar mai ales la învăţământul tehnic şi profesional, acolo unde din aproximativ 600 de manuale, abia dacă au fost traduse 40.
• Din nenumăratele variante de Lege a Educaţiei din ultimii cinci ani, aceasta este cea mai bună lege.
Ignat Miron, deputatul ruşilor-lipoveni, a zis că nu vorbeşte cu nimeni de la ziarul Adevărul
Cei 35.791 de ruşi-lipoveni din România, majoritatea aflaţi în Dobrogea (Tulcea şi Constanţa) dar având şi comunităţi în Moldova (Iaşi, Suceava, Brăila), formează a cincea minoritate din punct de vedere numeric din ţară. Din păcate, reprezentantul acestora, Ignat Miron, nu a dorit să ofere informaţii privind situaţia etniei, invocând o serie de articole, defăimătoare şi mincinoase potrivit domniei sale, care ar fi fost scrise de jurnalişti ai "Adevărul". În lipsa declaraţiilor sale, publicăm statisticile de care dispunem, la nivelul anului 2008:
• Număr de şcoli cu predare parţială în limba rusă: 59
• Număr de elevi: 3.486
• Număr de cadre didactice: 41
Inspectoratele şcolare care au organizat studiul limbii ruse materne sunt cele din Tulcea, Constanţa, Suceava, Iaşi, Brăila, Botoşani, Neamţ.
Politizarea copiilor minorităţilor
Drepturile acordate elevilor minoritari în Legea Educaţiei au fost politizate şi sensul legii a fost deturnat în sensul că, în loc să se discute despre problemele reale ale tuturor copiilor minoritari care vor să înveţe în limba maternă, clasa politică română s-a certat doar pe chestiunea maghiară. Opoziţia (PSD, PNL şi PC) a acuzat PDL că a făcut o lege care serveşte perfect interesele UDMR, că legea încalcă drepturile copiilor români, că Legea va încuraja separaţia etnică. În acest moment, proiectul de Lege a Educaţiei, asumat de Guvern, se află în dezbatere la Senat.
Statistică
Numărul elevilor minoritari în anul 2008:
• În învăţământul preuniversitar: 193.629 din totalul de 3.401.547
• În învăţământul superior: 48.691
Situaţia manualelor în limba maternă în 2008:
• La nivel preuniversitar: 29 din totalul de 113
• Total cursuri la nivel universitar: 55 din totalul de 710
Situaţia personalui didactic în limbile minorităţilor în 2009:
• Total profesori în România: 237.576
• Total profesori în limbile minorităţilor: 11.893
Istoria în maghiară, aplaudată în Mureş
Copii nemulţumiţi că învaţă româneşte abia la şcoală
Lipovenii nu vor să studieze în limba rusă
Liceu european la Timişoara: Copiii maghiari sunt duşi la cursuri cu autobuzele şcolii
Se încarcă comentariile...
