N-am cheltuit banii UE contra puhoaielor
0
Inundaţiile care în ultimii ani au afectat pe rând aproape trei sferturi din ţară au lăsat neatinse 270 de milioane de euro. Dunărea ameninţă din nou mai multe zone din sudul ţării. Apele şi-au făcut deja loc printr-o breşă apărută în dig în zona Desa-Dolj la inundaţiile din 2006 şi care nu a fost astupată.
Sute de locuitori din Olt şi din Dolj stau de două nopţi cu ochii pe apele Dunării care cresc din oră în oră. Fluviul a ajuns deja în grădinile lor, iar disperarea oamenilor este la limită. Se gândesc la ultimele inundaţii care au avut loc în 2006, când Dunărea a venit la fel de mare şi le-a inundat casele şi gospodăriile. În lipsa unui dig care să îi apere de apele Dunării care se revarsă în fiecare primăvară, oamenii şi-au înconjurat gospodăriile cu saci de nisip.
Mai citeşte şi:
Apele Dunării au inundat sute de hectare de teren în Dolj
Apele ameninţă localităţile din Lunca Dunării
Sătenii din Gârcov, judeţul Olt, sunt nemulţumiţi că an de an Dunărea îşi ia tributul, inundă păşunile şi culturile agricole şi ajunge până la marginea satului. Autorităţile nu iau însă nicio măsură. „Este o investiţie mare şi o comisie specială trebuie să analizeze situaţia după retragerea apelor. Digul va trebui să apere toate localităţile din Lunca Dunării", a explicat Leonid Moisiu, prefectul judeţului Olt.
Şi la Corabia apele Dunării au inundat faleza şi portul, dar şi o fabrică dezafectată de cherestea.
Promisiuni nerespectate
Inundaţiile se repetă an de an, însă autorităţile par să nu înveţe niciodată nimic din această experienţă. Doar Banatul le dă clasă tuturor. După ce apele Timişului şi Bârzavei s-au revărsat în 2005, drumurile, calea ferată, dar şi malurile rupte de ape şi digurile distruse au fost refăcute în totalitate. În plus, s-au consolidat malurile râurilor pentru prevenirea revărsărilor de ape.
În celelalte zone ale ţării însă, nimic! Doar peticiri ici şi colo! În Galaţi, după inundaţiile din 2005, digurile rupte au fost cârpite cu pământ, iar proiectele privind transformarea unei părţi din Lunca Siretului în zonă inundabilă în caz de forţă majoră au fost abandonate repede. O nouă rupere de nori poate repeta oricând catastrofa din 2005. Doi ani mai târziu, un pârâiaş inunda Tecuciul. Proiectele de regularizare a albiei Tecucelului s-au blocat din lipsă de fonduri.
În 2006, 16 sate doljene de la Dunăre au fost devastate de revărsarea fluviului. Judeţul a fost, practic, cel mai afectat de inundaţii. Trei dintre breşele create în dig au fost astupate. A mai rămas una singură, suficient însă ca Dunărea să îşi facă din nou loc şi să se îndrepte acum către câteva case din zonă. Cea mai afectată localitate a fost Rast, motiv pentru care autorităţile au decis atunci strămutarea localităţii la şase kilometri de vechea localitate.
Rădăuţi Prut, expus viiturilor
În iulie 2008, apele Prutului au acoperit complet localităţile Baranca şi Rădăuţi Prut. Pentru a preîntâmpina viitoarele inundaţii, reprezentanţii Guvernului au promis că vor ridica şi un dig de apărare de zece kilometri care să protejeze localităţile de pe malul Prutului. Construirea digului a rămas doar o promisiune.
Promisiuni după viituri
2005: Inundaţii în Banat, Oltenia, Muntenia şi Moldova. În zona Vrancea - Galaţi, digurile rupte au fost cârpite cu pământ. Proiectele privind transformarea unei părţi de Lunca Siretului în zonă inundabilă în caz de forţă majoră au fost abandonate. În jurul localităţii tulcene Tudor Vladimirescu au fost construite diguri de apărare după ce suburbia oraşului a fost acoperită de ape. Judeţele Timiş şi Caraş-Severin au fost grav afectate. După aceste inundaţii, s-a refăcut toată infrastructura şi s-au consolidat malurile pe Timiş şi Bârzava.
2006: Cea mai afectată a fost Lunca Dunării. O breşă apărută în dig în dreptul localităţii Desa nu a fost acoperită. Lucrările ar fi costat 30 de milioane de lei.
2008: Au fost inundaţii serioase în nordul Moldovei şi în nordul Transilvaniei. Nu mai puţin de 30 de milioane de lei au fost cheltuite pentru securizarea Maramureşului în faţa puhoaielor. Digul promis pe malul Prutului nu s-a mai construit.
„S-a construit mult în zone inundabile"
România s-a luptat cu viiturile aproape în fiecare an în ultima vreme. Cu toate acestea, autorităţile au făcut mult prea puţin pentru preîntâmpinarea riscului de inundaţii pe termen lung.
Încă din 2007, România putea accesa fonduri europene în valoare de 270 de milioane de euro pentru prevenirea riscului de inundaţii prin Axa 5 din Programul Operaţional Sectorial de Mediu, al cărei unic beneficiar este Administraţia Naţională „Apele Române" (ANAR). Nu s-a luat până acum niciun ban.
Casa, apoi autorizaţia
O mare problemă în momentul de faţă o pun construcţiile ridicate în zonele inundabile. „Case construite în zone inundabile există peste tot în România. Este practic un fenomen", a spus Ana-Maria Tănase, purtător de cuvânt la ANAR.
Până acum, avizul de gospodărire a apelor era unul consultativ, de care românii care-şi construiau case nu prea ţineau cont. „«Apele Române» nu dădea niciodată aviz de gospodărire a apelor în zone inundabile, dar oamenii îşi construiau întâi casele şi abia apoi mergeau să ceară avizele şi autorizaţia de construcţie", a mai spus Ana-Maria Tănase. De anul acesta însă, cei care vor să-şi construiască locuinţe trebuie, în mod obligatoriu, să obţină înainte de toate un aviz de gospodărire a apelor.
Hărţi de risc
Pe de altă parte, abia în anii viitori se vor realiza şi hărţi cu capacitate de prognoză, astfel încât să fie cunoscute cu exactitate zonele cele mai expuse riscului de a fi inundate. Acum, evaluările se fac după datele istorice.
Până anul viitor trebuie realizată evaluarea preliminară a riscului de inundaţii. Aceasta înseamnă hărţi şi identificarea zonelor cu potenţial semnificativ al riscului de viituri. Până în 2013 vor trebui realizate şi hărţile de risc de inundaţii. Acestea vor avea capacitatea de a indica efectele inundaţiilor, cum ar fi zonele de evacuare a populaţiei sau zonele cu potenţial inundabil, unde oamenii nu trebuie să-şi construiască locuinţe. Francisca M. Catană
DUNĂREA, ÎN CREŞTERE
Codul portocaliu de inundaţii pe Dunăre este valabil până la 6 martie. „Debitul Dunării a ajuns la 11.200 de metri cubi pe secundă, cel normal pentru această perioadă fiind de 5.300 mc/s", susţine Alin Băsăşteanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt.
Se încarcă comentariile...
