Primul proces la Tribunalul Ţigănesc: dispută pe cocoşeii bunicii

Prima dispută prezentată la Tribunalul Ţigănesc inaugurat ieri la Sibiu a fost între neamurile „preşedintelui“, „prinţul“ Dorin Cioabă. Îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, zeci de ţigani s-au înghesuit ieri în sala de judecată. Solemnitatea prezidiului nu a impresionat audienţa care s-a certat ca la uşa cortului.

Autointitulatul rege al rromilor Florin Cioabă şi fiul său Dorin au inaugurat, ieri, la Sibiu, primul Tribunal Ţigănesc din România. Aici se va întruni Staborul pentru a judeca, o dată pe lună, încălcări ale obiceiurilor şi tradiţiilor etniei. Curioşi nevoie mare, ţigani din tot judeţul, ba şi din vecinătate, s-au adunat ieri în faţa clădirii unde se va împărţi drep­­­­tatea după legea rromilor.

Citiţi şi: De azi, rromii au tribunal

De alt­fel, nici nu au fost locuri pentru toată lumea, aşa că multe pirande au rămas pe dinafară. „Am venit tocmai din Braşov să văd ce sală şi-au făcut aici. E bine că nu ne mai judecăm în stradă, că râdeau oamenii de noi. Mai demult, judecata se ţinea în faţa corturilor de ţigani", a spus Maria Muntean.

Robe alb-vişinii

Cei şapte membri ai tribunalului, în frunte cu preşedintele aşa-zisei instituţii, Dorin Cioabă, au intrat în sala de judecată, nu înainte de a îmbrăca robe alb-vişinii. „La noi, haina neagră nu se poartă. De aceea, am ales ca robele juraţilor să fie vişinii, o culoare care nouă ne place foarte mult. E o culoare reprezentativă pentru noi, iar mânecile sunt, parţial, cu alb, simbolizând că juraţii au mâinile nepătate şi că vor face dreptate", a explicat prinţul Cioabă.

Pentru a se evidenţia de ceilalţi juraţi, roba preşedintelui are şi auriu. „Pentru a se vedea că eu am studii juridice", a spus preşedintele instanţei ţigăneşti de judecată. Cum deschiderea lucrărilor a fost întârziată de interviurile acordate de Florin Cioabă, „magistratul-şef" le-a astâmpărat nerăbdarea ţiganilor cu un mic discurs. „Rromii au o instituţie unde pot veni să caute dreptatea, o instanţă care va pune totul pe seama adevărului şi a impartialităţii", a asigurat Dorin Cioabă.

Salba discordiei

Prima cauză judecată a fost un conflict iscat într-o familie apropiată tocmai de întemeietorul tribunalului. În joc este o salbă cu bănuţi din aur, care i-a aparţinut Mariei Mihuţescu, mama defunctului rege Ion Cioabă şi bunica actualului autointitulat rege al rromilor, Florin Cioabă. Unul dintre unchii acestuia din urmă şi cumnatul său se ceartă, acum, pentru ea.

Reclamantul, Nicolae Mihai, fratele lui Ion Cioabă, spune că salba formată din 35 de bănuţi de aur, care i-a aparţinut mamei sale, ar fi trebuit să fie a lui, dar cumnatul său, care a locuit în aceeaşi casă cu Maria Mihuţescu, a vândut-o după moartea acesteia. „Poate, pentru alţii, salba nu valorează nici doi bani, dar pentru mine e miliarde", s-a jurat Nicolae Mihai.

La rândul său, cel învinuit îşi susţine cinstea. „Femeia nu avea ea aşa o salbă mare. Era vorba despre cinci bănuţi. I-am cheltuit cu înmormântarea ei, că niciun alt copil n-a dat cinci bani. Ăsta minte. E o minciună goală", a strigat Gheorghe Mihai. Reclamantul susţine că lucrurile nu stau deloc aşa şi refuză defăimarea la care o supune cumnatul lui, pe mama sa.

„Uitaţi-vă ce şi-a făcut regele Cioabă aici. Palate. Cum să fie mama mea şi bunica lui aşa săracă, să fi avut o salbă de doar cinci bani de aur?", a mai argumentat Nicolae Mihai. Spiritele s-au aprins rapid, iar ţiganii au ajuns să se certe ca la uşa cortului, deşi se aflau într-o instanţă de judecată. Cu greu, procesul a fost amânat, la 28 martie, când vor fi audiaţi mai mulţi martori.

Logodna de „desfăcut"

Pe lista de şedinţă a mai fost trecută o cauză, care viza desfacerea unei logodne. Culmea e că niciuna dintre părţi nu a fost prezentă în sală, pe motiv că „sunt la Viena". Un nou termen pentru rezolvarea divergenţelor a fost fixat tot la 28 martie. De altfel, toţi cei care au de rezolvat vreun conflict îşi pot depune la secretariatul Tribunalului Ţigănesc plângerile, în fiecare zi, până la ora 12.00. Până la ora 13.00, cei care au probleme cu „legea românească" pot solicita asistenţă juridică. 

Prinţul Cioabă, încă nelicenţiat

Dorin Cioabă (41 de ani) a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Lucian Blaga" din Sibiu, pe care le-a absolvit în anul 2010. Licenţa şi-a luat-o în acelaşi an, cu nota 9,75. În paralel, a urmat şi cursurile Facultăţii de Drept, pe care le-a încheiat, iar în vară va susţine examenul de licenţă.

Judecătorii Tribunalului Ţigănesc

-Dorin Cioabă, fiul autointitulatului rege al rromilor.
-Traian Grancea, Porumbacul de Jos, judeţul Sibiu, face parte din Stabor de peste 30 de ani, reprezintă rromii căldărari.
-Ioan Călin, Câineni, judeţul Vâlcea, face parte din Stabor de peste 30 de ani, reprezintă rromii argintari.
-Toma Hristache, Drăgăşani, judeţul Vâlcea, face parte din Stabor de 50 de ani, reprezintă ţiganii căldărari.
-Gheorghe Mihai, Sibiu, face parte din Stabor de 15  ani, reprezintă rromii nomazi.
-Iordache Lăcătuş, Hosman, judeţul Sibiu, membru în Stabor de 20  ani, reprezintă ţiganii giambaşi.
-Dumitru Gherebeneş, Laslău Mare, judeţul Mureş, face parte din Stabor de 20  ani, reprezintă rromii gabori.

„Cei vinovaţi vor fi marginalizaţi şi excluşi din etnie"

Ţiganii s-au adunat ieri în faţa instanţei   Foto: STELIAN GRĂJDAN

Staborul este o judecată neoficială, organizată de comunităţile de ţigani. Este o instituţie cu legi foarte clare, doar pentru cei care aparţin etniei.

„De obicei, relaţiile dintre soţi sunt judecate, dar şi neînţelegerile şi scandalurile între fraţi sau rude. Spre exemplu, dacă femeia a preacurvit, atunci atât ea, cât şi părinţii, fraţii şi copiii ei sunt excluşi din etnie. Nu se mai bucură de respectul celorlalţi ţigani, nimeni nu mai vorbeşte cu ei şi nu mai au ce căuta la evenimentele sau sărbătorile noastre. Practic, pedepsele date de Staborul Ţigănesc se referă mai mult la viaţa socială, iar cei găsiţi vinovaţi sunt marginalizaţi, apoi sunt obligaţi să întemeieze familii cu români şi aşa li se pierde urma", a explicat Dorin Cioabă.

Specialiştii în Istoria Dreptului susţin că un organism precum Staborul Ţigănesc nu poate fi acceptat oficial.

„Nimeni nu se poate sustrage judecăţii"

„În opinia mea, este inadmisibil ca într-un stat de drept să avem două sisteme, unul al statului şi altul al unei etnii. Nimeni nu se poate sustrage judecăţii, invocând o instanţă proprie. Acele sfaturi bătrâneşti au funcţionat cât timp nu a existat legea scrisă. Cutuma, pe care ei o invocă, nu a fost niciodată izvor de drept", a declarat profesorul universitar doctor în Istoria Dreptului, Gheorghe Bichicean, prorector al Universităţii Româno-Germane, din Sibiu.

Pe de altă parte, însă, socio­logii laudă o astfel de iniţiativă. „Tradiţia aceasta a crisinului sau a Staborului reprezintă o cutumă, un mod de reglare amiabilă a divergenţelor, cerând sfatul comunităţilor. Sperăm să fie păstrată astfel această tradiţie. Nu poate fi vorba de o instanţă paralelă, pentru că aceste cauze, care sunt judecate, se referă mai mult la chestiuni civile, nicidecum nu se pune în discuţie jurisdicţia statului român. Este mai mult vorba de o formă de împăcare, de mediere, menită să nu mai încarce aparatul de justiţie al statului cu probleme ce îşi pot găsi rezolvare pe cale amiabilă. Vorbim aici despre certuri, mariaje neconstituite neapărat legal, ci doar prin consimţământul părţilor", a explicat sociologul Nicolae Gheorghe, de etnie rromă, fost reprezentant al ţiganilor la OSCE. 

"Practic, pedepsele date de Staborul Ţigănesc se referă mai mult la viaţa socială."
Dorin Ciobă
preşedintele „tribunalului"