Şeful FMI îşi face campanie pe barba României / Cine minte, Jeffrey Franks sau Dominique Strauss-Kahn?

România este a doua ţară, după Grecia, de care preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn, se foloseşte pentru interesele sale electorale din Franţa. Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI, declară că măsura luată de guvernul Boc este cea corectă. Şeful său, Kahn, îl contrazice, pozând în protectorul bugetarilor. Cine minte?

Dominique Strauss-Kahn, preşedintele Fondului Monetar Internaţional, încearcă să câştige capital electoral în Franţa declarând că Fondul nu a fost de acord cu măsurile luate de guvernul român. „Guvernul român a venit şi ne-a zis că va tăia 20 ori 25% din salariile funcţionarilor. Noi am spus «nu». Nu e nevoie sa tăiaţi din salarii.

Mai citeşte şi:

Americanii se tem că ar putea fi afectaţi de criza euro

Dacă vreţi să faceţi economii, măriti impozitele şi, în special, pe cele pentru bogaţi (n.r - impozitarea progresivă)", a declarat Strauss-Kahn, preşedintele FMI, în cadrul unui interviu la France 2. Despre situaţia economică din România, preşedintele FMI spune că „s-a degradat mai repede decât credeam noi". Analiştii susţin însă că declaraţia lui Kahn are un puternic mesaj electoral, în eventualitatea în care acesta ar candida la cea mai înaltă funcţie în stat la alegerile din 2012 din Franţa.

Şeful FMI: am un cap mic

De altfel, moderatoarea Arlette Chabot l-a şi întrebat pe Kahn, pe ocolite, dacă nu cumva se gândeşte că la un moment dat va trebui să aibă mai multe de spus în politică (o aluzie la prezidenţialele din 2012). Kahn s-a eschivat printr-o glumă: „Am un cap mic şi nu mă pot gândi la mai mult de un lucru în acelaşi timp". El a adăugat că „nu cer decât un lucru, să fiu lăsat să lucrez".

Franks îl contrazice pe Kahn

Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar cataloghează spusele lui Kahn drept o „fabulare curată". „Cred că declaraţia lui Strauss-Kahn a fost făcută pentru audienţa franceză. Mie mi se pare că e o declaraţie destul de incorectă, în sensul că Jeffery Franks, care a purtat aceste negocieri, a fost foarte discret şi s-a ferit să intre în detalii", a spus Baltazar la Realitatea TV. Surse apropiate negocierilor dintre FMI şi guvernul Boc au declarat pentru „Adevărul" că delegaţia condusă de Franks a venit „chitită" pe majorarea taxelor şi pe o scădere a salariilor.

Doar că Guvernul nu a fost de acord însă cu majorarea fiscalităţii, iar cel care a avut un cuvânt decisiv în aceste negocieri a fost guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Aşa s-a ajuns la reducerile bugetare, cea de-a doua variantă luată în discuţie în cadrul negocierilor. „Nu s-a pus niciodată problema impozitării progresive", au declarat sursele citate. Şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat să FMI nu a susţinut niciodată impozitarea progresivă.

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, susţine de asemenea că în niciunul din scenariile analizate cu FMI, nu a fost exclusă reducerea imediată a salariilor în sectorul bugetar. Ca răspuns la declaraţia lui Kahn, premierul Emil Boc a declarat ieri că Guvernul a preferat să evite soluţia FMI prin care taxele erau majorate concomitent cu reducerea salariilor şi să nu taxeze suplimentar mediul de afaceri. El a adăugat că bogaţii vor fi taxaţi pentru proprietăţi şi produse de lux.

În aceste condiţii, ce interes ar avea Kahn să susţină că FMI nu a fost de acord cu măsurile luate de Guvern, mai ales că niciodată un oficial al FMI nu a făcut dezvăluiri din culisele negocierilor cu vreun guvern? Potrivit presei franceze, socialistul Dominique Strauss-Kahn ar urma să fie principalul candidat al lui Nicholas Sarkozy la alegerile prezidenţiale din 2012, acesta fiind şi adevăratul motiv pentru care, din postul de director FMI, pozează ca salvator al Europei.

România este a doua ţară care cade "victimă" potenţialei dispute electorale dintre Kahn şi Sarkozy. Prima a fost Grecia. Odată cu problemele financiare ale Greciei, expunerea mediatică a lui Strauss-Kahn a crescut considerabil. Presa internaţională a dedicat spaţii largi „războiului" de imagine pe care l-au purtat Sarkozy şi preşedintele FMI în perioada prestabilirii ajutorului financiar pentru statul elen.

Criza elenă, motiv de dispută electorală

Preşedintele Franţei a ţinut cu tot dinadinsul ca Grecia să primească pachetul financiar exclusiv din partea Uniunii Europene, punând la cale un planul infuzie directă de capital alături de Germania. Prin această strategie, Sarkozy a încercat să-l excludă din cărţi pe eventualul său contracandidat la preşedinţia Franţei, şeful FMI. Cancelarul german, Angela Merkel, a simţit că propunerea lui Sarkozy este parte a războiului acestuia cu Kahn şi a respins-o, drept pentru care ajutorul acordat Greciei, în valoare de 110 miliarde de euro, provine atât de la UE, cât şi de la FMI.

Presa internaţională a sesizat imediat ambiţiile politice ale socialistului Kahn. „Pentru Strauss-Kahn, un politician francez frustrat care, spun unele voci, se pregăteşte sã-l înfrunte pe Sarkozy pentru funcţia de preşedinte al Franţei, ciocnirea cu băncile centrale şi cu politicieni reprezintă provocarea vieţii", scria recent Landon Thomas Jr. în „New York Times". Şi „Businessweek" scria că „Sarkozy nu vrea ca Strauss-Kahn să facă ceva semnificativ la nivel global". Presa franceză susţine că Sarkozy l-a sprijinit puternic pe Dominique Strauss-Kahn să devină, în 2007, director al FMI tocmai pentru a lipsi Partidul Socialist de una dintre cele mai populare figuri ale sale. (A mai contribuit Elena Dumitru)

Kahn are un trecut comunist

Dominique Strauss-Kahn şi-a început cariera politică la Uniunea Studenţilor Comunişti, iar în anii 1970 s-a înscris la Centrul de Educaţie, Cercetare şi Studii Socialiste. În 1981 s-a alăturat Partidului Socialist (PS) şi a pus bazele organizaţiei „Socialism şi Iudaism".

În 1991 a devenit ministru al Industriei şi Exportului în cadrul guvernului social-democrat, pentru ca, în 1997, odatã cu venirea la putere a PS, să obţinã funcţia de ministru al Economiei, Finanţelor şi Industriei. În 2007, a vrut să candideze la preşedinţia Franţei, însă a fost învins de Ségolène Royal în competiţia din interiorul Partidului Socialist.

Cum voia Kahn să taxeze bogaţii

Impozitarea progresivă, ceea ce susţine Strauss-Kahn că a cerut Guvernului român, înseamnă taxarea diferenţiată a persoanelor fizice în funcţie de venituri. Acest sistem fiscal a fost aplicat în România până la 1 ianuarie 2005.