Americanii se tem că ar putea fi afectaţi de criza euro

Americanii acţionează preventiv, de teamă că ar putea fi afectaţi de criza zonei euro pe care ei înşişi au declanşat-o, indirect. Congresul american a decis să limiteze contribuţia SUA la împrumuturile FMI acordate ţărilor europene, pe care le consideră  „iresponsabile“.

Un înalt oficial al Rezervei Federale a SUA a avertizat că problemele datoriilor Europei ar putea reprezenta „un şoc extern semnificativ" pentru economia americană. Daniel K. Tarullo (membru al Consiliului Rezervei Federale) a explicat, în faţa Camerei Reprezentanţilor, cum se poate răspândi peste Ocean boala Europei.

Mai citeşte şi:

Directorul FMI: "Lipsa de coordonare din zona euro duce la situaţii nesustenabile în timp de criză"

„Dacă problemele datoriilor suverane vor afecta Europa pe scară largă, băncile americane s-ar putea confrunta cu pierderi mari, pe măsură ce valoarea activelor scade şi datoriile nu se mai plătesc. Fondurile mutuale care deţin certificate de depozit şi documente comerciale emise de bănci europene vor avea şi ele de suferit", a arătat el, citat de „New York Times".

Tarullo a afirmat că decizia Rezervei Federale de săptămâna trecută privind schimbul de lichidităţi cu Banca Centrală Europeană şi cu alte patru bănci centrale a redus riscul altor tulburări financiare care decurg din criza fiscală a Greciei. „Asemenea tulburări ar putea duce la o nouă îngheţare a pieţei financiare, asemănătoare celei din 2008", a declarat Tarullo.

Europa, exemplu negativ

Joi, piaţa financiară din SUA a înregistrat o serie de turbulenţe: bursa din SUA a scăzut cu 2,5%, iar investitorii s-au orientat către active mai sigure. Potrivit oficialului federal, SUA sunt „într-o situaţie foarte diferită" de cea a ţărilor europene afectate de datorii, însă problemele acestora trebuie să fie o lecţie pentru americani. „Experienţa lor ne aminteşte că orice ţară cu deficite bugetare susţinute şi cu datorii în creştere - inclusiv SUA - trebuie să acţioneze din timp printr-un program de politici financiare susţinute", a spus Tarullo.

Peter Morici, profesor de Afaceri la Universitatea Maryland, a prognozat că intrarea în imposibilitate de plată a Greciei ar rezulta în costuri mult mai mari pentru împrumuturile Portugaliei, Spaniei şi poate şi ale altor ţări. „Criza se poate întinde uşor din Europa către SUA, la fel cum recenta criză a ipotecilor şi criza mai largă financiară s-au extins din America spre Europa", a spus Morici.

Edwin M. Truman, cercetător la Institutul de Economie Internaţională Peterson, a spus că, începând din anii '70, UE a răspuns dezechilibrelor economice prin furnizarea de finanţare fără a cere ajustări financiare adecvate. Rezultatul a fost că ţările europene au cerut ajutor de la Bruxelles şi nu de la Washington. „În deceniile trecute, politicienii de la Washington erau mulţumiţi că ţările UE nu se împrumutau de la FMI.

Totuşi, politicienii americani ar fi trebuit să promoveze mai hotărât ajustările europene, inclusiv prin FMI. Ca fost oficial al Rezervei Federale, sunt parţial de vină pentru această greşeală", a mai spus Truman. Congresul american a decis să limiteze, printr-un proiect de lege, contribuţia SUA la împrumuturile FMI acordate ţărilor europene care nu-şi pun ordine în finanţele publice. La începutul lunii, FMI, la care SUA este cel mai important acţionar, a acordat Greciei un împrumut de 30 miliarde de dolari.

Ulterior, Congresul a aprobat un amendament prin care administraţia Obama este obligată să evalueze dacă ajutorul - alocat de FMI unei ţări a cărei datorie publică depăşeşte PIB-ul său - poate fi rambursat. Dacă administraţia nu poate oferi o astfel de garanţie, reprezentantul SUA la FMI va trebui să voteze împotriva acordării ajutorului. „Nu ne putem permite să salvăm financiar ţări iresponsabile. Această legislaţie va limita capacitatea FMI de a depăşi limita de creditare", a declarat senatorul Jim DeMint.

Senatul SUA a aprobat, joi, cea mai vastă reformă a sistemului financiar după anii ‘30, iniţiată de administraţia Obama. „Nu mai putem paria cu banii publici. După ce proiectul de lege va fi promulgat, rodeoul de pe Wall Street se va termina", a declarat şeful majorităţii democrate, Harry Reid. Proiectul de lege prevede crearea unui organism de protecţie a consumatorului financiar. Textul prevede o reglementare strictă a pieţei produselor derivate. În plus, proiectul interzice băncilor să efectueze tranzacţii cu instrumente financiare de tip „swap". Această măsură, considerată draconică, nu este favorizată în unanimitate de Senat şi ar putea fi modificată în negocierile cu Camera Reprezentanţilor.

Vizită

Săptămâna viitoare, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, se va întâlni, la Berlin, cu ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, şi cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, doi dintre actorii importanţi ai crizei euro.

Operaţiune de salvare a monedei europene

Miniştrii de Finanţe din UE s-au reunit, ieri, la Bruxelles să găsescă soluţii pentru ieşirea zonei euro din impas. Deşi pe agendă principalul punct era salvarea monedei unice europene, discuţiile din spatele uşilor închise s-au referit la măsurile adoptate de Germania, unilateral, unii spun chiar „egoist".

Scopul aşa-numitului „comando" reunit pentru prima oară de preşedintele UE, Herman Van Rompuy, era stabilirea unei strategii de cooordonare economică europeană. Guvernul german a şocat prin interzicerea unei serii de tranzacţii speculative fără să discute înainte cu celelalte ţări din zona euro. Concret, Berlinul nu mai acceptă începând cu 31 martie 2011 vânzarea fără prevalidare de obligaţiuni guvernamentale din zona euro şi de acţiuni a zece mari companii financiare.

Preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, s-a declarat surprins de decizia „unilaterală" a Germaniei. „ Discutăm de câteva luni despre astfel de măsuri. Aş fi dorit să finalizăm dezbaterile înainte ca Germania să ia în mod unilateral o asemenea decizie", a spus Juncker.

Berlinul face presiuni

Analiştii economici apreciază însă că luând decizii „unilaterale", Germania face presiuni asupra celorlalte guverne din zona euro să îşi limiteze strict prin legi interne deficitul bugetar. Berlinul a adoptat încă de anul trecut o astfel de măsură care interzice guvernului federal un deficit mai mare de 0,35 procente din PIB, până în 2016.

În setul de măsuri anti-criză prezentat ieri omologilor, Wolfgang Schäuble, ministrul de Finanţe german, a inclus şi limitarea deficitului ţărilor din zona euro. Susţinută de guvernul austriac, măsura este criticată de Franţa pentru că nu face diferenţa între deficitele efective şi cele apărute în urma unei creşteri slabe.