Mari dascăli se plâng de calitatea învăţământului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Academicieni şi profesori universitari acuză, în deschiderea noului an, calitatea studenţilor care vin de pe băncile liceelor. Ceremoniile de deschidere a anului universitar au loc în aceste zile în toată ţara. Luni încep cursurile.

Şcoala românească preuniversitară este într-o situaţie proastă, ceea ce pune probleme şi la nivel academic - diagnosticul este pus de academicienii şi profesorii prezenţi la ceremoniile de deschidere a anului universitar.

Mai citeşte şi:
Învăţătoarea din Caracal refuză din nou tratamentul: medicii spun că femeia riscă să moară

Matematicianul Solomon Marcus se numără printre cei care nu cred că pot apărea performanţe în viitorul previzibil. „Situaţia este foarte precară, pentru că nu avem semne de schimbare faţă de anii precedenţi, când situaţia şcolii s-a dovedit a fi foarte proastă", a spus Solomon Marcus. În opinia academicianului, un procent foarte mic de studenţi manifestă un interes real pentru studiu. „Situaţia asta vine din eşecul pe care îl trăieşte şcoala românească la nivel gimnazial şi liceal", mai arată Marcus.

Profesorul vorbeşte despre un eşec al programelor şcolare, al manualelor, dar şi al scenariului elev-profesor, „care stă la baza vieţii cotidiene a şcolii". „Şi aş spune că, în bună măsură, este şi un eşec a ceea ce se cheamă în mod tradiţional că ar trebui să fie cei şapte ani de acasă. Prea multe familii nu sunt capabile să contribuie în mod esenţial la procesul educaţional", explică Somolon Marcus.

Elevii, nepregătiţi

Pentru a sublinia situaţia în care se găseşte Şcoala, ca instituţie, profesorul spune că a întâlnit multe cazuri în care elevii se plâng de relaţia cu părinţii şi cu profesorii lor. De exemplu, la Liceul „Spiru Haret" din Capitală, elevii au publicat o carte în care îşi spun ofurile şi se plâng că nici părinţii şi nici profesorii nu-i înţeleg. „Aş spune, pentru a pune degetul pe rană, că mulţi părinţi nu reuşesc să devină prietenii copiilor lor, iar profesorii nu reuşesc să devină prietenii elevilor lor. Dacă şcoala livrează astfel de absolvenţi către universităţi, atunci ei nu sunt de fapt pregătiţi pentru viaţa universitară. Elevii vin la facultate, dar diploma lor de Bacalaureat nu le asigură nici calitatea de intelectual, nici calitatea de om de cultură", afirmă profesorul.

Universitarii susţin noua lege a educaţiei

Academicianul se teme că profesorii buni care încă se găsesc în şcoala românească nu reuşesc să neutralizeze carenţele sistemului. „La matematică, 15% din studenţii care vin în anul întâi sunt de calitate. La Litere, procentul este de 5%. Şi într-un caz, şi în altul, procentul este mic, pentru că profesorii sunt prinşi în dilema plăţii pentru numărul de studenţi. Dacă trântesc prea mulţi, nu-şi mai justifică norma. Şi astfel, mulţi studenţi primesc note mediocre, dar obţin până la urmă o diplomă", conchide academicianul.

Liviu Ornea, profesor la Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti, arată că, pentru el, noul an ar trebui să aducă schimbarea criteriilor de acces în facultăţi. „Eu vreau să treacă legea învăţământului în varianta Funeriu. Chiar dacă în Parlament a suferit modificări, s-au pus nişte cerinţe maximale iniţial. Prin urmare şi dacă o ciopârţesc, tot mai rămâne ceva", a spus Liviu Ornea.

Tinerii, neinteresaţi de ştiinţele exacte

Profesorul Ştefan Sedlacek, cercetător în chimie biologică, se arată îngrijorat că prea puţini copii se mai îndreaptă spre ştiinţele exacte. „Speranţele mele sunt destul de mari, dar aşteptările mele sunt modeste. Văd că avem puţini studenţi şi încerc să găsesc un răspuns. Gândul mă duce la deteriorarea mentalităţii tinerilor şi a populaţiei în general. A scăzut dorinţa pentru performanţă, pentru pregătire de înaltă calitate. Problemele existenţei ne mănâncă tot mai mult timp, iar adolescenţii nu mai au niciun interes să devină ingineri sau matematicieni foarte buni. Dacă un tânăr ar mărturisi că-şi doreşte să devină chimist ori matematician, ar fi privit chiorâş", arată Sedlacek.

Mihail Hărdău, fost ministru al Educaţiei, profesor universitar, deplânge şi el nivelul de pregătire din licee. „Este deosebit de slab, şi asta se vede pe studenţi. Baza lor de cunoştinţe este submediocră şi creează mai departe probleme de pregătire şi în universităţi", a spus Hărdău.

Mai puţini studenţi în acest an

Aproximativ 90.000 de studenţi s-au înscris în anul I la facultăţile de stat. Multe universităţi nu au reuşit să îşi ocupe toate locurile nici după a doua sesiune de admitere. Locurile gratuite abia s-au ocupat după sesiunea din septembrie, cele cu taxă au rămas libere şi după a doua strigare. Reprezentanţii universităţilor dau vina pe demografia în scădere, criza financiară, dar şi pe rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat. Doar aproximativ 70% din candidaţi au luat examenul de finalizare a studiilor liceale în acest an, faţă de peste 80%, în 2009.

"La matematică, 15% din studenţii de anul întâi sunt de calitate. La Litere, procentul este de 5%."
Solomon Marcus academician

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite