Adevarul.ro

Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, se află astăzi la Bucureşti pentru a discuta cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, pe tema colaborării în domeniul energetic. Discuţiile ce se vor purta azi, la Bucureşti, sunt cruciale pentru includerea României pe harta gazoductului rusesc South Stream.

În aceste zile, Gazprom îşi mobilizează tot arsenalul pentru a pune în sfârşit pe hârtie traseul final al gazoductului South Stream. După vizita în Bulgaria de ieri a preşedintelui companiei, Alexei Miller, vicepreşedintele Alexander Medvedev se întâlneşte astăzi, la Bucureşti, cu ministrul român al Economiei, Adriean Videanu.

Mai citeşte şi:

Gazprom amână decizia finală privind traseul South Stream

Potrivit oficialului român, discuţiile se vor axa pe înfiinţarea unei societăţi mixte Romgaz-Gazprom pentru construirea unor noi depozite de gaze şi pe colaborări pentru realizarea unor termocentrale de înaltă eficienţă pe teritoriul României. Deşi nu a fost anunţată ca temă de discuţie între cei doi oficiali, unul dintre punctele fierbinţi ale relaţiei energetice dintre România şi Rusia în prezent constă în implicarea ţării noastre în proiectul South Stream.

Bulgarii au prioritate

Oficial, pentru România prioritar rămâne proiectul european Nabucco, însă autorităţile române au spus că vor acorda tot sprijinul ruşilor pentru dezvoltarea South Stream. Neoficial, însă, România aşteaptă o invitaţie la negocieri privind condiţiile includerii sale pe harta conductei South Stream.

De cealaltă parte, ruşii au creionat deja traseul gazoductului, care nu include România, însă au precizat de mai multe ori că Bulgaria, punctul de pornire al conductei terestre, poate fi înlocuită de România, în condiţiile în care vecinii noştri de la sudul Dunării întârzie cu un răspuns concret. Mai mult, Medvedev a subliniat recent că prezenţa Bulgariei în proiect nu înseamnă neapărat excluderea României, arătând că o ramificaţie poate pleca din Bulgaria spre România.

Ieri, Alexei Miller a discutat pe marginea acestui proiect cu preşedintele şi cu prim-ministrul bulgar. „Pregătirile pentru studiul de fezabilitate pentru secţiunea bulgară a conductei şi înfiinţarea unei companii mixte de către Gazprom şi Bulgargaz sunt principalele obiective", se arată într-un comunicat al Gazprom. Totuşi, faptul că ruşii au fost întâi în Bulgaria poate avea o semnificaţie, la fel şi faptul că Sofia a fost vizitată de numărul unu din companie. Oricum, decizia finală se va lua după analiza celor două vizite.

În ceea ce priveşte opţiunea ţării noastre de a participa la proiectul South Stream, consultantul Aurelian Dochia consideră că autorităţile de la Bucureşti nu ar trebui să mizeze doar pe cartea Nabucco.

„Cele două conducte sunt concurente, iar realizarea unuia dintre ele poate însemna eşecul celuilalt. Astfel, chiar dacă oficial sprijinim Nabucco, ar trebui să rămânem deschişi ambelor proiecte, pentru că nu se ştie deocamdată care va fi cel câştigător", ne-a spus Dochia.

Vrem depozite? Ne trebuie conducte

Prezenţa României pe traseul unui astfel de gazoduct ar aduce avantaje pe partea securizării în alimentarea cu gaze, odată cu sute de milioane de euro din taxe, ca venituri directe la buget.

Colaborarea cu ruşii pentru noi depozite de gaze este strâns legată de dezvoltarea mai multor rute de transport al gazelor ruseşti în România. Prin urmare, banii şi gazele ruseşti pentru realizarea depozitelor de gaze, atât de necesare pentru perioada iernii, pot depinde în totalitate de implicarea României în South Stream.

Varianta Mărgineni

Ideea realizării unor depozite pe teritoriul ţărilor vecine face parte din strategia Gazprom de a reduce dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit a gazelor spre Europa şi de a înmagazina gazele cât mai aproape de consumatorii europeni. În România, Gazprom este interesat de viitorul depozit de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate extrem de mare, de două miliarde de metri cubi (15% din consumul României din 2009).

A treia oară în România

Vizita de astăzi a lui Alexander Medvedev la Bucureşti este a treia de când a intrat în managementul Gazprom. În 2003, Medvedev îi arăta premierului Năstase interesul gigantului rus pentru privatizarea Petrom. Trei ani mai târziu, în mai 2006, ministrul de atunci al Economiei, Codruţ Şereş, şi Medvedev semnau acordul de import al gazelor prin intermediul Conef, companie controlată tot de ruşi.

Videanu şi Medvedev se întâlnesc astăzi pentru a doua oară, după vizita la Moscova a ministrului român din mai 2009, când a fost semnat un memorandum pentru depozitele de gaze. Preşedintele Gazprom, Alexei Miller, a fost în România o singură dată, în 2004.

Scutul, primele cifre

Vizita şefului de la Gazprom în România survine la câteva zile după anunţul SUA privind amplasarea în ţara noastră a unor elemente din scutul antirachetă.

România ar putea găzdui trei baterii de rachete interceptoare ale SUA, a anunţat subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate intenaţională, Ellen Tauscher. Bateriile ar totaliza 24 de rachete de tip SM-3 şi vor face parte din scutul american antirachetă. Radarul destinat ghidării acestora nu va fi amplasat în România.

Subsecretarul de stat Tauscher a venit la 4 februarie în România pentru a prezenta preşedintelui Băsescu invitaţia ca România să participe la scutul american antirachetă. Proiectul scutului care ar putea fi instalat de SUA în Europa fusese reevaluat în luna septembrie 2009 de preşedintele Barack Obama. După primirea invitaţiei oficiale, preşedintele Băsescu a anunţat că în România vor fi instalaţi interceptori tereştri, care vor fi operaţionali din anul 2015.

Subsecretarul de stat Tauscher a explicat că numărul de 24 de rachete SM-3 este încă supus negocierilor, iar decizia finală se va baza pe evaluarea ameninţărilor, realizată de partea americană. Pe de altă parte, Tauscher a precizat că radarul destinat ghidării rachetelor nu va mai fi amplasat în Cehia, cum se stabilise iniţial, dar nici în România.