Gazprom amână decizia finală privind traseul South Stream

Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, şi ministrul rus al Energiei, Serghei Şmatko, ar fi trebuit să viziteze România şi Bulgaria în luna ianuarie pentru a discuta cu oficialii acestor ţări pe tema rolului pe care acestea îl vor juca în proiectul South Stream, însă niciuna din vizite nu s-a concretizat.

Presa rusă scria în decembrie că cei doi oficiali ruşi vor discuta la Bucureşti şi Sofia în ianuarie pe tema dezvoltării South Stream pe teritoriul României şi Bulgariei, urmând ca o decizie finală să fie luată în funcţie de interesul acestor ţări faţă de proiectul gazoductului rusesc.

Potrivit traseului iniţial al South Stream creionat de ruşi, conducta va trece prin Marea Neagră până în Bulgaria, însă acest stat ar putea fi înlocuit cu România dacă va da un răspuns negativ sau dacă întârzie cu un răspuns concret.

Poziţia oficială a României cu privire la proiectul South Stream este că prioritatea ţării noastre rămâne Nabucco, gazoductul considerat concurent celui rusesc, dar vom acorda tot sprijinul necesar ruşilor pentru realizarea conductei, potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu.

De cealaltă parte a Dunării, noul guvern de la Sofia întârzie să dea un răspuns concret privind implicarea sa în trei proiecte energetice majore care vizează colaborarea cu Rusia: South Stream, oleoductul Burgas-Alexandropolis şi noua centrală nucleară de la Belene. Ministrul rus al Energiei, Serghei Şmatko, a anunţat că va avea discuţii în ianuarie cu omologul său, Traicho Traikov, pe aceste teme.

Într-un interviu acordat publicaţiei Southeast European Times la mijlocul lunii ianuarie, Medvedev spunea că România şi Bulgaria pot face parte amândouă din proiect, în acest caz conducta care va trece prin România fiind o ramificaţie a părţii continentale, care va începe din Bulgaria. În condiţiile în care Bulgaria întârzie cu un răspuns, Medvedev spunea că acum este momentul oportun ca România să îşi arate clar poziţia faţă de acest proiect.

Vrem depozite? Ne trebuie conducte...

Între timp, discuţiile dintre partea română şi cea rusă continuă la nivel de experţi. La finele lunii februarie sunt aşteptaţi la Bucureşti tehnicieni ai Gazprom pentru a continua discuţiile cu Romgaz pe tema colaborării în dezvoltarea de noi depozite de gaze pe teritoriul României.

Însă colaborarea pe o temă duce la alte proiecte comune, iar umplerea depozitelor de gaze, atât de necesare României pentru asigurarea gazelor pentru iarnă, depinde în cea mai mare parte de existenţa unor conducte prin care să fie aduse aceste gaze.

Pentru a exemplifica importanţa depozitelor de gaze, România nu s-ar fi aflat în situaţia de urgenţă de la finele lunii trecute, dacă am fi avut destule depozite de înmagazinare. Timp de cinci zile, din cauza temperaturilor mici, gazele destinate industriei au fost direcţionate către populaţie, termocentralele au trecut pe păcură, cu pierderi zilnice de 1,5 milioane de lei, iar combinatele chimice şi-au oprit producţia.