România este ţara cu cei mai mulţi cetăţeni care deschid procese la CEDO

Dintre statele membre ale Consiliului Europei, România este ţara cu cei mai mulţi cetăţeni care, raportat la numărul de locuitori, deschid procese la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ţara noastră a plătit până acum 36 de milioane de euro ca urmare a sentinţelor pronunţate de instanţa europeană de la Strasbourg.

CITEŞTE ŞI:

O braşoveancă a câştigat lupta împotriva statului, la CEDO

Aderarea României, în 1994, la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a adus, în primul rând, o speranţă: aceea că, atunci când Justiţia din România dă greş, există o instanţă la care să te poţi plânge: Curtea Europeană a Drepturilor Omului de pe lângă Consiliul Europei. La început timid, câţiva deschizători de drum au crezut în dreptatea lor, care le-a fost refuzată în ţară, şi au intentat statului român procese la Strasbourg.

Un Dan Brumărescu pentru casa confiscată de două ori, o dată sub comuniştii lui Dej şi a doua sub capitaliştii lui Iliescu. Jurnalistul Ionel Dalban - după ce a fost condamnat la închisoare pentru delict de opinie.

Alexandru Pantea şi Dumitru Popescu - pentru că arestările şi interceptările telefonice erau dispuse de procurori, iar aceştia nu întruneau calităţile unui magistrat independent. Un Aurel Rotaru - pentru documentele fostei Securităţi care i-au nenorocit viaţa. Barbu Anghelescu şi Ion Petra - pentru condiţiile inumane din închisori. Sentinţele au început să curgă şi tot mai mulţi români au prins curaj să apeleze la Curtea de la Strasbourg.

După 15 ani speranţa a devenit certitudine. CEDO a devenit aproape un substantiv comun, pe care îl folosesc toţi cei disperaţi de Justiţia din România. Din punct de vedere statistic, ţara noastră se plasează pe locul patru în ceea ce priveşte numărul de plângeri adresate CEDO, după Rusia, Turcia şi Ucraina. Dacă însă raportăm aceste cifre la numărul de locuitori, România ocupă detaşat locul întâi.

Într-un deceniu şi jumătate, România a avut de plătit 36 de milioane de euro ca urmare a sentinţelor venite de la Strasbourg - din care cea mai mare parte din cauza încă nerezolvatei probleme a imobilelor naţionalizate sub comunism. Din acest motiv, CEDO a decis să iniţieze procedura de hotărâre-pilot, care înseamnă că, pe lângă sentinţa punctuală pe care o va pronunţa în două cauze recente, va oferi şi un ghid de legiferare astfel încât acest tip de problemă să nu mai apară pe viitor. Sentinţa este aşteptată în toamna acestui an.

Factor de reformă

Hotărârile pronunţate de CEDO au provocat modificări legislative istorice: puterea de a aresta şi de a autoriza interceptări telefonice a fost trecută de la procurori la judecători, s-a dezincriminat insulta şi calomnia, condiţiile din penitenciare s-au ameliorat simţitor, iar legile privind proprietatea s-au apropiat, deşi nu total, de standardele europene.

România la judecata Europei

Rubrica „Dosar" din această săptămână analizează relaţia României şi a românilor cu o instituţie care se bucură, la noi în ţară, de o încredere practic necondiţionată: Curtea Europeană a Drepturilor Omului. O instituţie care, prin deciziile pe care le-a luat, a determinat - şi încă determină - reformarea profundă a statului român.