Lista riscurilor naţionale: campanii de presă la comandă, trupe staţionate ilegal în apropierea graniţelor, îmbătrânirea populaţiei
0Preşedintele Traian Băsescu a trimis miercuri Parlamentului Strategia Naţionala de Apărare a Ţării, care va intra în dezbatere de la 1 septembrie 2010. Campaniile de presă efectuate la comandă figurează printre vulnerabilităţile la adresa României. Citiţi mai jos extrase din document.
UPDATE 16.32 Emil Boc: "Eu pot doar sa va spun ca presa niciodata nu a fost in ultimii 20 de ani mai libera decat acum. Cine nu crede, l-as invita sa se uite o saptamana la emisiunile de la posturile private si publice din guvernarea Nastase si sa ia pe urma o saptamana din guvernarea din 2009 incoace si sa faca o comparatie daca acum e vreo limitare a libertatii de exprimare. Presa a fost inclusa in aceasta lista cu vulenrabilitati. Ne place sau nu ne place, este o realitate".
Profesorul în politologie Daniel Barbu, din cadrul Universităţii Bucureşti, a clasificat includerea presei în rândul vulnerabilităţilor siguranţei naţionale drept “o ofensă la adresa statului de drept şi o ameninţare la adresa libertăţii presei”. “Se pare că există o modă a potentaţilor PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu de a se identifica cu statul român. Oricine atacă actuala Putere poate fi mai nou identificat drept un atentat la adresa statului de drept”, a afirmat Barbu, potrivit realitatea.net. În măsura în care preşedintele este şeful CSAT, coordonează activitatea Ministerului de Interne, a Ministerului Apărării, a Serviciilor Secrete, el poate decide măsuri, poate cere sesizarea procuraturii, vom avea iarăşi tribunale ale poporului ca în anii ’50 care vor judeca oamenii pentru trădare naţională”, a adăugat profesorul politolog Daniel Barbu.
EXTRASE DIN STRATEGIA NAŢIONALA DE APARARE:
Despre Moldova si Transnistria:
• Republica Moldova reprezinta un caz aparte ce beneficiaza de un interes special din partea Romaniei.
• Prin aderarea R.Moldova la spatiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o natiune.
• Stationarea unor trupe straine, fara acordul tarii gazda, in apropierea granitelor Romaniei, constituie o amenintare la adresa securitatii nationale, din acest motiv tara noastra intelege sa continue sa se implice activ in promovarea unei solutii care sa vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor si a armamentelor stationate ilegal.
Despre aparararea antiracheta:
• Evaluarile efectuate la nivel national si in cadrul NATO indica faptul ca amenintarile cu rachete constituie amenintari reale
• localizarea Romaniei in zona de sud-est a NATO, in apropierea unor zone cu potential destabilizator, creste riscul lovirii teritoriului national de catre actorii din aceste zone cu sistemele pe care le detin in prezent
• Dezvoltarea unui sistem integrat de aparare antiracheta reprezinta o componenta esentiala a raspunsului la acest tip de amenintari
• interesele de securitate impotriva rachetelor balistice nu pot fi asigurate exclusiv prin efort national, Romania nu are potentialul de a dezvolta un asemenea sistem de aparare teritoriala
• Legaturile dintre Romania si SUA vor fi cultivate in permanenta si adancite prin consultare reciproca si actiune international coordonata
Despre educatie:
• calitatea scazuta a sistemului de educatie prin degradarea actului educational, cu efecte directe asupra evolutiei societatii romanesti prin deprofesionalizarea acesteia
• criză majoră în domenii precum educaţia sau sănătatea pot vulnerabiliza statul, afectându-i funcţionarea şi diminuându-i capacitatea de reacţie
Despre gazele primite de la ruşi:
• Evenimentele recente au demonstrat necesitatea ca statele NATO si UE sa trateze problema asigurarii propriei securitati energetice ca una dintre prioritatile actului de guvernare
• Crizele gazului au demonstrat vulnerabilitatea statelor europene in fata intreruperii fluxului de resurse energetic. A devenit clar ca una dintre principalele amenintari la adresa securitatii statelor europene o constituie dificultatea de a-si asigura o protectie adecvata in acest domeniu.
Despre razboiul din Georgia:
• In perioada scursa din 2006 am fost martorii unor regrese in mediul de securitate al continentului European. Unul din cei mai importanti parteneri in cardul regimului de control al armamentelor conventionale din Europa a decis sa suspende unilateral aplicarea prevederilor tratatului.
• Conflictul declansat in vara anului 2008 intre Federatia Rusa si Georgia demonstreaza faptul ca riscurile si amenintarile pe care le consideram de domeniul trecutului vor reveni pe agenda noastra de securitate
Despre misiunile militare pe glob ale României:
• Pentru urmatorii ani, Romania nu percepe o amenintare militara directa
• Principalele teatre de operatiuni in care sunt dislocate trupe romane sunt Afganistanul si Balcanii de Vest. La acestea se adauga un numar redus de militari dislocati in cadrul misiunilor sub egida ONU din Congo, Coasta de Fildes, Liberia, Sudan sau Nepal. De asemenea, singura prezenta militara romaneasca in Irak este in cadrul Misiunii NATO de Pregatire
• Tara noastra va continua sa isi asume responsabilitatile ce ii revin din calitatea sa de membru NATO si UE, contribuind ca si pana acum la succesul misiunilor derulate impreuna cu aliatii nostri.
• Vom continua sa ne aparam aliatii, asa dupa cum stim ca si aliatii ne apara pe noi
Despre Marea Neagra si Balcani:
• ne vom concentra atentia asupra problemelor si oportunitatilor specifice Regiunii Extinse a Marii Negre. Importanta sa geopolitica este data de invecinarea cu trei regiuni de importanta deosebita - Europa, Asia Centrala, Orientul Mijlociu.
• aceeasi abordare de promotor al stabilitatii si cooperarii regionale o vom avea si in privinta parcursului euroatlantic al Balcanilor de Vest
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
LISTA vulnerabilităţilor la adresa României:
• diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului
• capacitatea administrativă redusă la nivel central şi local
• politizarea excesivă a unor instituţii, atât la nivel local cât şi naţional.
• corupţia, cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului
• evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane.
• lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să-l susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice.
• dezechilibrele bugetare generate de decizii politice greşite
• scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate
• crima organizată, precum şi presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţilor statului, asupra mass media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice
• decalajul de dezvoltare între regiunile României
• fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului, prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora
• presiunile exercitate de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea obtinerii de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului
• tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei
• calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia
• degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrare, cu consecinţe puternic negative asupra copiilor şi tinerilor,
• deficienţe în protectia şi funcţionarea infrastructurii critice.
LISTA riscurilor şi ameninţărilor la adresa României:
• extinderea modalităţilor de manifestare a fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual
• proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice, emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsura să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugere în masă
• criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice; insecuritatea publică şi personală - multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii
• traficul şi consumul de droguri
• menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre
• perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest
• fragilitatea sistemului financiar internaţional
• spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii, activităţile şi preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice
• proliferarea unor manifestari radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea social sau relaţiile inter-etnice
• riscurile de sanătate publică, pandemii
• degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
Se încarcă comentariile...
