Răzbunarea pensionarilor privilegiaţi

Pensionarii obişnuiţi nu ameninţă pe nimeni cu nimic

Magistraţii, poliţiştii, parlamentarii şi militarii ameninţă că-şi vor apăra în instanţă drepturile câştigate la retragerea din activitate. Proiectul legii unitare a pensiilor îi înfurie peste măsură pe beneficiarii pensiilor de lux. Ameninţaţi cu recalcularea, aceştia se pregătesc să dea statul în judecată.

Primii care au pornit ofensiva împotriva legii lui Boc sunt magistraţii pensionari. Adrian Miclescu, fost procuror la Înalta Curte, a declarat ieri, pentru „Adevărul", că foştii magistraţi şi-au înfiinţat o asociaţie cu 175 de membri care va ataca actul normativ în instanţele din ţară şi din străinătate.

Citiţi şi:

Predoiu a pactizat cu magistraţii pentru pensiile nesimţite

Pensii exorbitante care sfidează bunul simţ

Fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza, susţine că magistraţii "au fost înşelaţi" când li s-au propus ieşirea la pensie pe legile speciale, iar acum li se iau drepturile. Fosta judecătoare Huza este convinsă că legea unitară a pensiilor nu va trece în formula aceasta de Parlament, iar dacă va trece, "va fi atacată cu siguranţă la ­CEDO sau la Curtea Constituţională".

Maria Huza a refuzat să spună cu ce pensie a ieşit din sistem, dar, calculată după ultimul salariu din declaraţia de avere, aceasta este de cel puţin 5.445 de lei.

Proiectul de lege este contestat şi de poliţişti. Nicolae Berechet, fost şef al Poliţiei Române, s-a pensionat în 2008, având funcţia de chestor-şef şi o pensie de 7.000 de lei. Întrebat ce ar spune dacă pensia i se va reduce la jumătate, fostul poliţist a spus: „Bănuiesc eu că nu se va ajunge la măsuri absurde!"

„Generalii Armatei nu sunt nesimţiţi!"

În cazul militarilor, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, promitea că procedura va fi diferită - chiar dacă nu au plătit cât trebuia, statul va considera că ei şi-au plătit contribuţiile aferente salariilor pe care ­le-au avut.

„Asta nu înseamnă că pensiile militarilor nu vor fi reduse", susţine Constantin Monac, colonel în rezervă. Potrivit unor simulări făcute de casa de pensii a celor de la armată, vor fi afectaţi inclusiv cei cu pensia medie în MApN, adică cei care au 1.490 de lei. Ei ar putea ajunge, spune Monac, la doar 800 de lei după recalculare.

Generalul de armată în rezervă Mihail Eugen Popescu a fost, între 2000 şi 2004, şeful Marelui Stat Major, adică şeful militar al Armatei Române. El şi Eugen Bădălan sunt ofiţerii de armată cu cele mai mari pensii - fiecare ia câte 6.000 de lei. Restul generalilor din armată au pensii sub 4.500 de lei.

Vestea recalculării l-a înfuriat peste măsură: „Eu am semnat pentru intrarea României în ­NATO. Colegii mei din Alianţă au pensii de opt sau zece mii de euro. Eu am 1.500 de euro şi nu m-am plâns. Dar să-mi taie şi din banii ăştia, spunând că suntem nemernici şi nesimţiţi? Nu ştiu la cât voi ajunge după recalculare şi nici nu mă interesează. Îi voi acţiona în instanţă, indiferent cât îmi vor lua, fiindcă nu accept să trateze militarii ca pe nişte nesimţiţi!", spune generalul.

Gheorghe Micu, fost ambasador în Albania, spune că are o pensie de 6.000 de lei pe lună după 40 de ani de diplomaţie. „Am fost ambasador al României în Albania timp de 20 de ani şi am plătit pensie suplimentară trei la sută în valută, iar când ­mi-am depus dosarul de pensie nu au vrut să ia în considerare acest lucru. Dacă Boc o să ne taie pensiile, o să ne judecăm. Trebuie să ne respecte statutul", a spus el.

Parlamentarii caută „chichiţe"

Legea pensiilor adoptată de Guvernul Boc este aspru criticată şi de actualii parlamentari, dar şi de foştii. „Vom depune amendamente şi sperăm că vom reuşi să schimbăm proiectul cu ajutorul parlamentarilor PSD şi al independenţilor ", a afirmat parlamentarul PNL Cristina Pocora. Reprezentanţii PSD sunt şi mai duri. „Dacă proiectul de lege al pensiilor avansat de Guvern va fi aprobat în Parlament, voi propune iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului", a declarat liderul PSD, Mircea Geoană.

Foştii parlamentari, cei care beneficiază în prezent de pensii umflate de legile speciale, sunt scandalizaţi de proiectul Guvernului. „Este o lege care creează confuzie totală şi mi se pare o iniţiativă fără rost. Se maschează de fapt diminuarea unor venituri reale. Nici nu mai am chef să-mi fac calcul la ce voi pierde la pensie", a susţinut fostul parlamentar Corneliu Ciontu.

Cine sunt specialii?

În România există 5,8 milioane de pensionari, dintre care mai mult de un milion sunt foşti agricultori. Din acest număr total, aproximativ 150.000 de persoane iau pensii pe legi speciale - 8.197 de foşti piloţi civili, magistraţi, ambasadori şi parlamentari, 76.868 sunt foşti angajaţi ai MApN, iar 61.307 sunt foşti poliţişti. Din totalul de circa 150.000, 15% (adică vreo 22.500 de persoane) vor fi afectate puternic de recalculare, urmând să ia pensii mai mici cu 20-80% din valoarea actuală.

Cele 22.500 de persoane au pensii cuprinse între 3.000 de lei şi peste 30.000 de lei. Conform scenariilor făcute de Executiv, ei vor fi cei care vor simţi puternic impactul recalculării pensiilor. ­Restul, de aproximativ 127.500 de pensionari, sunt militari şi poliţişti care au avut grade mai mici şi cărora, pensia nu li se va reduce sau, acolo unde acest lucru se va întâmpla, sumele tăiate vor fi mici.

Cei cu pensii calculate la valoarea a 80% din ultimele venituri sunt doar cei 8.197 de foşti magistraţi, piloţi civili şi ambasadori, consuli etc. În cazul lor, statul subvenţiona pensia cu aproximativ 120 de milioane de euro anual. Această sumă devine economie la bugetul pensiilor.

Pensii obişnuite, îngheţate în 2010

Noua lege are câteva noutăţi şi pentru oamenii simpli. În primul rând, punctul de pensie va rămâne 723,8 anul acesta şi nu va mai creşte deloc până la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă că pensiile vor îngheţa în 2010. Din 2011 însă, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, plus 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie, la valoarea pe care cei doi indicatori o aveau în anul precedent.

În sfârşit, femeile sunt egale cu bărbaţii

Legea Guvernului Boc stabileşte noi vârste de pensionare. Pentru condiţii normale, noua limita de vârstă este de 65 de ani, la care bărbaţii se vor pensiona începând cu 2014, iar femeile începând cu 2030. Corespunzător au urcat şi vârstele de pensionare pentru cei care lucrează în condiţii deosebite sau speciale, care se vor putea retrage din muncă la 60 de ani, respectiv la 55 de ani.

Mai mult, Guvernul s-a asigurat şi că nu vor mai fi mulţi cei care vor „păcăli" sistemul. De exemplu, au fost micşorate sumele cuvenite pentru pensia anticipată parţială. Valoarea acesteia scade cu câte 0,75% pentru fiecare lună care îl desparte pe un astfel de beneficiar de vârsta de 65 de ani. De exemplu, dacă cineva doreşte să se pensioneze cu cinci ani înainte, adică la 60 de ani, el o poate face dacă are stagiul complet de cotizare de 35 de ani, şi va primi o pensie cu 45% mai mică decât cea cuvenită la împlinirea a 65 de ani.

Ca să reducă numărul celor retraşi pe caz de boală (care au ajuns la 925.000 de persoane), legea introduce condiţii mult mai dure de dobândire a unei pensii de invaliditate. Pentru a obţine o asemenea pensie este nevoie de stagii de cotizare mai mari decât înainte, iar evaluarea capacităţii de muncă va fi făcută de un medic expert angajat al Casei Naţionale a Pensiilor Publice (CNPP), fiindcă cei din subordinea Ministerului Sănătăţii au abuzat de această atribuţiune.