Poliţiştii au pierdut respectul străzii

Cazurile de ultraj din ultimii doi ani semnalează o criză de autoritate a oamenilor legii. Numărul poliţiştilor bătuţi de infractori a crescut alarmant. Demotivaţi, cu lefuri de mizerie, neantrenaţi şi fără dotări, poliţiştii nu se mai impun în faţa infractorilor.

Statisticile o spun clar. Potrivit rapoartelor Poliţiei Române, în mai puţin de un an s-au înregistrat 467 de cazuri de ultraj. Practic, în fiecare zi, câte un poliţist din România este agresat.

Mai citiţi şi:

UPDATE Interlopul Slavco Avram: "Am băut toată noaptea, după care am condus propria-mi mașină !"

Tarif de 1.000 de lei ca să baţi un poliţist: ofiţerii sunt bătaia de joc a şmecherilor

Un polițist arădean a fost reținut pentru o mită de 1.600 de euro

Cauzele exacte ale acestei creşteri sunt greu cuantificabile. În locul acestora, funcţionează însă nemulţumirile, explicaţiile oficiale şi ipotezele sociologice. Deşi diferite, măcar ca perspectivă, toate aceste puncte de vedere par să coveargă către aceeaşi concluzie: situaţia se va înrăutăţi dacă nu vor fi luate măsuri drastice şi rapide.

Poliţiştii se simt neprotejaţi

Potrivit lui Marian Gruia, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), majoritatea cazurilor de ultraj ­s-au înregistrat în ultimii doi ani. „Legislaţia în domeniu este la pământ. Abia acum s-a reuşit schimbarea Codului Penal în privinţa infracţiunii de ultraj. Până anul acesta, ultrajul era pedepsit doar cu amendă. Păi cum să nu atace infractorul, dacă ştie că nu-şi petrece nicio secundă în puşcărie?", consideră Gruia. Potrivit acestuia, în joc se află credibilitatea poliţistului şi autoritatea acestuia, în plin proces de disoluţie.

Drept exemplu, Gruia povesteşte despre cazul unui poliţist, chemat la o altercaţie în faţa unui bar din Câmpia Turzii. "Acolo era o bătaie între localnici, cu topoare şi cutiţe. Poliţistul i-a somat să-şi predea armele şi a fost lovit. Asta în plină zi, în jurul orei 17.00, în faţa tuturor celor prezenţi".

Soluţiile sindicaliştilor pentru ca poliţistul să-şi poată recâştiga autoritatea pierdută încep de la redactarea unui ghid pentru cetăţeni privind procedurilor de intervenţie ale forţelor de ordine. „Omul trebuie să ştie clar la ce se expune neascultând poliţistul. Să-şi asume riscurile de a face puşcărie. În plus, poliţistul trebuie susţinut juridic. În prezent, acest lucru se întâmplă doar dacă este dat în judecată pentru folosirea abuzivă a forţei. Dacă el vrea să-l dea în judecată pe cel care l-a lovit, trebuie să plătească din propriul buzunar", declară Marian Gruia.

Internele promit un ghid de intervenţie

Din birourile Ministerului Administraţiei şi Internelor, problema pare la fel de îngrijorătoare, însă soluţiile diferă uşor. Mihai Şomfelean, secretarul personal al ministrului Vasile Blaga, consideră că partea esenţială pentru rezolvarea dificultăţilor a fost iniţiată, iar rezultatele vor începe să apară. „A existat deja o primă rundă de discuţii, conduse de către chestorul Nicolae Ioan Cabulea, între reprezentanţii MAI şi toate părţile implicate. La acel moment, i s-a solicitat fiecărui partener să vină cu propuneri concrete pentru ieşirea din dificultate. Aceste propuneri urmează să fie enunţate la următoarea întâlnire, iar rezolvarea efectivă a acestora va fi una extrem de rapidă", a declarat Mihai Şomfelean.
Potrivit acestuia, în cadrul MAI există o preocupare constantă legată de tratamentul violent la care au fost supuşi mai mulţi poliţişti în ultimii doi ani.

„Ne preocupă situaţia, normal, dar căutăm soluţii. Spre exemplu, în prezent, a fost redactat, şi mai aşteaptă doar tipărirea, un nou ghid pentru procedurile poliţieneşti. Acesta este menit să reglementeze clar modul în care organul legii are dreptul să intervină într-o situaţie de ultraj", consideră secretarul.

Românii încă îi consideră miliţieni pe poliţişti

Sociologul Marius Pieleanu încearcă să treacă de primul strat şi să analizeze cauzele situaţiei actuale dintr-o perspectivă mai complexă. "În România nu poţi vorbi despre respectul pentru uniformă, pentru simplul fapt că acesta nu a existat niciodată. Oricum, în niciun caz în aceeaşi măsură în care există în ţări precum Marea Britanie sau Germania. Asta o demonstrează toate cercetările făcute în ultimii ani", explică Pieleanu.

Potrivit sociologului, cauza acestui fapt trebuie căutată chiar înainte de momentul Revoluţiei din decembrie 1989. „Miliţia era în ochii omului de rând o sursă continuă de abuzuri. Nimic în comun cu protecţia. Percepţia acestui fenomen nu numai că nu a încetat până astăzi, dar s-a şi perpetuat nestingherită. Practic, o mare parte dintre tinerii din vremea regimului comunist, ajunşi astăzi părinţi, şi-au educat ­copiii în acelaşi spirit faţă de conceptul de poliţist", consideră Pieleanu. O altă cauză ar fi situaţia economică actuală, nu atât sărăcia financiară a Ministerului Internelor, cât scăderea dramatică a controlului social.

„Iar asta are, chiar şi pe termen scurt, efecte negative: creşterea infracţiunilor, scăderea numărului de angajaţi, la care se adaugă şi contestarea Poliţiei, pe care o vedem aproape zilnic în presă sau la societatea civilă". Soluţia ar fi educaţia. Pe de-o parte a părinţilor şi educatorilor faţă de copii, pe de altă parte chiar a Poliţiei faţă de cetăţeni. „Oamenii legii sunt obligaţi practic să-i înveţe pe copii, încă de mici, că vor prinde vinovaţii şi îi vor proteja întotdeauna pe cei nevinovaţi", încheie Pieleanu.

Ce este ultrajul

Infracţiunea de ultraj constă în ameninţarea unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. În forma simplă, ultrajul se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. În cazul lovirii, pedeapsa maximă poate ajunge şi până la 12 ani de închisoare.

Ofiţeri în slujba interlopilor

În ultima perioadă a fost înregistrat şi un fenomen invers celui prin care poliţiştii devin victimele interlopilor. Tot mai mulţi oameni ai legii devin protectori ai infractorilor şi, de cele mai multe ori, ajung după gratii. În schimbul unor sume de bani, poliţiştii vând informaţii secrete, astfel încât infractorii ştiu când urmează să fie arestaţi, când se organizează flagrante sau când se fac percheziţii.

Infractorii îşi cumpără protecţie

Comisarul bucureştean Florea Fărcăşanu a fost arestat, în luna mai, pentru că primea leafă de la interlopi  Foto: Ionel Puică

Unul dintre exemplele anului 2010 este cel al comisarului Florea Fărcăşanu, ofiţer în cadrul Serviciului Antidrog Sectorul 4, arestat în luna mai. Procurorii DNA au descoperit că poliţistul trecuse de partea interlopilor şi, în schimbul unui „salariu" lunar de 600 de euro, Fărcăşanu se vizita cu diverşi interlopi, unii dintre ei încercând chiar să-şi şteargă urmele şi să fugă în străinătate pentru a nu fi arestaţi.

Anul trecut, alţi doi poliţişti de la „Crimă Organizată", Adrian Mărgărit şi Daniel Cupe, s-au oferit să-i închidă dosarul unui cetăţean irakian cercetat pentru presupuse fapte de terorism. Preţul corect: 30.000 de euro. Deşi ştiau că irakianul era monitorizat de SRI, Mărgărit şi Cupe s-au întâlnit cu irakianul la piscina unui hotel pentru a fi siguri că nu are asupra sa tehnică de interceptare. Un alt ofiţer din cadrul Serviciului Omoruri al Poliţiei Capitalei, Vasile Bereschi, a fost interceptat de anchetatori în timp ce vorbea cu un apropiat al clanului „Duduienilor", căruia îi "vindea" informaţii despre dosare penale în lucru.

Cea mai ieftină informaţie "secretă" dată de Bereschi a costat 500 de lei, iar cea mai scumpă a fost taxată cu 500 de euro. În urmă cu patru zile, una dintre cele mai puternice grupări de cămătari din judeţul Olt, condusă de Constantin Enache, zis "Mafiotul", a fost anihilată de procurorii DIICOT Craiova. Recuperatorii folosiţi de "Mafiotul" erau doi subofiţeri din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt şi un subofiţer jandarm, susţinuţi de interlopi de etnie rromă.

Interlopii atacă poliţia la baionetă

- 10 iulie 2010. Baloteşti, Ilfov. Un grup de 20 de rromi, înarmaţi cu bâte şi răngi, au agresat trei tineri. Printre aceştia şi George Achim, poliţist la Secţia din Tunari, bătut cu bestialitate şi adus în stare foarte gravă la Spitalul Elias din Capitală. După ce victimele au fost bătute până la desfigurare, rromii le-au furat acestora şi bijuteriile, şi telefoanele mobile.
- 5 septembrie 2010. Târgovişte, Dâmboviţa. Codruţ Oprea, poliţist al IPJ Dâmboviţa, este lovit cu o sticlă în cap, într-un bar din Târgovişte, de un tânăr pe care agentul îl ancheta pentru că ar fi agresat-o pe fata unui şef de post. Poliţistul este adus, în comă, la Spitalul Floreasca din Bucureşti, fiind operat de mai multe ori din cauza unui edem cerebral extrem de mare.
- 17 septembrie 2010. Moldova Veche, Caraş-Severin. Avram Adrian Slavco, un interlop cunoscut în Moldova Veche, s-a luat la ceartă cu un poliţist de frontieră, pentru un loc de parcare. După ce a băgat victima în spital, Slavco a scos o sabie chiar în sediul Poliţiei de Frontieră, unde fusese adus pentru audieri, şi a aruncat cu ea în direcţia poliţiştilor prezenţi.