Pământul, la un pas de tsunami solar

Planeta noastră poate fi lovită zilele acestea de un val de căldură extremă, provocat de o explozie solară masivă. Specialiştii spun că „tsunamiul solar“, cum este numită unda de şoc eliberată de explozie, riscă să distrugă sateliţii şi să afecteze comunicaţiile din întreaga lume.

Explozia solară înregistrată la sfârşitul săptămânii trecute a fost observată de mai mulţi sateliţi, inclusiv de „Solar Dynamics Observatory" al NASA, relatează „newscientist.com". Explozia a eliberat o cantitate uriaşă de energie care a fost propulsată spre Pământ. Experţii spun că valuri de particule gazoase cu suprasarcină electrică pot atinge Terra din clipă în clipă, lovind scutul magnetic natural care o protejează.

Vestea rea este că unda de şoc poate afecta serios sateliţii, reţelele de distribuţie a electricităţii şi liniile de comunicaţii de pe tot globul. Astronomii români susţin, însă, că efectele exploziei nu vor afecta Pământul.

„După primele date ale site-urilor astronomice internaţionale, situaţia nu pare dramatică. Câmpul magnetic al Terrei este liniştit, viteza vântului solar nu este mare, de 400 de kilometri/secundă, prin urmare cred că ejecţia de masă coronală nu a lovit Pământul", ne-a declarat Cristiana Dumitrache, şefa Secţiei de Astrofizică de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

Nici Adrian Şonka, astronom la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu", nu confirmă pericolul producerii unei eventuale furtuni solare. „Pe o scală de la 1 la 10 a furtunilor solare, acest fenomen ar fi de nivelul 4. Se pare că vântul solar nu va fi atât de puternic încât să deformeze câmpul magnetic al Pământului. Singurele lucruri care vor putea fi observate şi asta numai la latitudini înalte, adică aproape de Polul Nord sau Sud, vor fi cele două două aurore, boreală şi australă", ne-a declarat Şonka.

Mică lecţie de astronomie

Astronomii explică ce se întâmplă în cazul erupţiilor solare puternice. Exploziile provoacă ejecţii de masă solară, acestea formează un nor de plasmă care se poate îndrepta spre Pământ.

Norul, care conţine tot felul de particule încărcate electric, se loveşte de câmpul magnetic care protejează Terra. Dacă nu reuşeşte să treacă de el, nu se întâmplă nimic periculos, însă dacă îl pătrunde sau îl deformează, se pot produce aşa-numitele furtuni solare sau geomagnetice, cu
efecte multiple.


Pericolul furtunilor solare

Lidia van Driel, profesor la University College London, cercetător la Observatorul Astronomic din Paris, ne-a explicat că în condiţiile în care erupţia ar fi fost mai puternică, „ar fi putut afecta reţelele de comunicaţii şi întrerupe, de pildă, semnalul GSM (al telefoanelor mobile). Ar fi avut efecte şi asupra liniilor electrice de înaltă tensiune şi ar fi apărut blocaje în alimentarea cu energie electrică. Şi transporturile, cel puţin cele aeriene, ar fi putut fi afectate".

Dumitru Prunariu, acum preşedintele Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic, spune că una dintre cele mai puternice explozii solare s-a produs în anul 1859, când atmosfera a fost atât de ionizată, încât aurora boreală s-a putut vedea şi de la Ecuator. „Puţina tehnologie bazată pe electricitate a fost perturbată, iar telegraful a picat", a spus Prunariu.

Caniculă: Codul galben le dă bătai de cap autorităţilor brăilene/Află de aici cum te poți proteja de soarele arzător

Ce păţesc oamenii

Furtunile geomagnetice nu se comportă ca nişte fenomene meteorologice şi de aceea nu se simt de către oameni, susţin astronomii. Totuşi, modificarea puternică a câmpului magnetic al Pământului aduce schimbări în interiorul tuturor organismelor vii.

„S-a constatat că furtunile mici şi medii sunt stimulative pentru creierul oamenilor. De asemenea, studii recente arată că furtunile acţionează asupra hipotalamusului şi că modifică proporţia elementelor componente din sânge. Poţi fi sănătos, că aceste modificări tot au loc", susţine Cristiana Dumitrache, de la Observatorul Astronomic al Academiei Române.

Specialistul a adăugat că ultima furtună geomagnetică majoră, de indice 7, a fost pe 5 aprilie 2010 şi este considerată una din cele mai puternice ale anului.  ; A contri­buit Carmen Constantin

"Poţi să stai şi în buncăr, că nu ai cum să scapi de o furtună geomagnetică mare."
Cristiana Dumitrache
astronom

Radiaţiile sunt un pericol continuu

Meteorologii avertizează şi ei de câteva săptămâni de pericolul radiaţiilor solare, separat de atenţionările legate de producerea furtunilor solare. Radiaţiile au mai multe cauze, cea mai importantă dintre ele este cea a subţierii stratului de ozon, care acţionează ca un scut.

Momentan, zonele de sud şi de sud-est a României se află parţial sub un indice de radiaţie ultravioletă (UV) foarte mare, între 8 şi 10 pe harta Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), pe o scală până la 11. Restul ţării este colorat în portocaliu, ceea ce arată un indice de radiaţie UV mare, între 6 şi 8.

Cremele solare nu vă feresc de cancer

Indicele de radiaţii UV creşte când cerul e senin şi când nu sunt condiţii de ecranare a lor, explică Roxana Bojariu, şefa secţiei de climatologie de la ANM.

„Radiaţiile UV nu sunt prezente doar la mare, ci şi la munte, de exemplu când e cerul senin şi urcăm în altitudine, iar atmosfera e mai rarefiată. Sub umbrelă tot suntem expuşi, pentru că radiaţia e reflectată şi pătrunde şi prin porii ţesăturii", spune Bojariu.
Cea mai rea este expunerea directă la soare. Dermatologii spun că oamenii au o rezistenţă diferită la radiaţii, în funcţie de culoarea pielii.

„În privinţa culorii pielii, românii au o rezistenţă medie. O persoană cu piele foarte deschisă se poate arde în 10 minute, iar o alta de culoare închisă doar după trei ore", susţine medicul dermatolog Mihaela Leventer. Cremele de protecţie solară măresc timpul de expunere la soare după care se arde pielea, spune specialistul.

„Din păcate, ele nu reuşesc să ne protejeze şi de modificarea ADN-ului celular, fenomen care duce la cancerul de piele şi care se poate produce tot la expunerea îndelungată la soare", a declarat dr. Leventer. Potrivit medicilor, în aceste zile, radiaţiile sunt cele mai periculoase între orele 11 şi 18.

Citeşte şi:

Cum ne protejăm corect de radiaţiile solare

Cum a crescut incidenţa cancerului

În România nu sunt date centralizate în privinţa numărului de cazuri noi de cancer de piele. Totuşi, medicii susţin că românii se „potrivesc" pe cifrele din Europa de Vest, care indică o creştere a indicelui de melanom cu 5%.

„Imaginaţi-vă ce înseamnă 5% la populaţia României. Practic, se ştie că în lume la fiecare oră o persoană moare de melanom malign", spune dr. Mihaela Leventer. Doctorul recomandă că dacă tot mergem la plajă în orele cu radiaţii maxime, „măcar să dormim la umbră".