Cum ne protejăm corect de radiaţiile solare

Cremele cu protecţie solară şi hainele vaporoase nu fac faţă ultravioletelor, mai ales când avem de-a face cu un cod roşu de radiaţii.

Dermatologii recomandă, mai mult ca oricând, atenţie în selectarea produselor care au rolul de a ne proteja de soare.

Mihaela Leventer, doctor dermatolog, a explicat pentru „Adevărul“ cum se calculează timpul de protecţie al unei creme solare: „dacă pielea noastră se arde în 20 de minute de expunere la soare, fără a fi protejată cu nimic, şi dacă ne dăm cu o cremă cu factor de protecţie 15, atunci suntem protejaţi pentru un timp egal cu 20 x 15, adică 300 de minute, respectiv 5 ore“. Dezavantajul constă în faptul că, odată dată cu cremă, o persoană tinde să stea mai mult la soare, fiind astfel expusă riscului de a face cancer de piele.

Ce nu pot cremele solare

Cea mai rea este expunerea directă la soare. Dermatologii spun că oamenii au o rezistenţă diferită la radiaţii, în funcţie de culoarea pielii. „În privinţa culorii pielii, românii au o rezistenţă medie. O persoană cu piele foarte deschisă se poate arde în 10 minute, iar o alta de culoare închisă doar după trei ore”, susţine medicul dermatolog Mihaela Leventer. Cremele de protecţie solară măresc timpul de expunere la soare după care se arde pielea, spune specialistul. „Din păcate, ele nu reuşesc să ne protejeze şi de modificarea ADN-ului celular, fenomen care duce la cancerul de piele şi care se poate produce tot la expunerea îndelungată la soare”, a declarat dr. Leventer. Potrivit medicilor, în aceste zile, radiaţiile sunt cele mai periculoase între orele 11 şi 18. „Singura protectie reală împotriva efectelor radiaţiilor ultraviolete este cea mecanică, adica umbrela, umbra, hainele corect alese. În ultima vreme au apărut nişte fibre speciale din care se confecţionează haine pentru cei care pescuiesc, fac sport nautic sau joacă golf“, mai spune Mihaela Leventer.

Doctorul dermatolog atrage atenţia asupra faptului că, prin riscul lor de extindere şi de mutilare, cancerele de piele au cea mai mare frecvenţă dintre toate cancerele la om.

Cum a crescut cancerul de piele

 În România nu sunt date centralizate în privinţa numărului de cazuri noi de cancer de piele. Totuşi, medicii susţin că românii se „potrivesc” pe cifrele din Europa de Vest, care indică o creştere a indicelui de melanom cu 5%. „Imaginaţi-vă ce înseamnă 5% la populaţia României. Practic, se ştie că în lume la fiecare oră o persoană moare de melanom malign”, spune dr. Mihaela Leventer. Doctorul recomandă că dacă tot mergem la plajă în orele cu radiaţii maxime, „măcar să dormim la umbră”.
 
„La un indice de radiaţie care a ajuns între 8 şi 10, capacitatea de termoreglare a organismului uman este afectată. Ea se face deficitar, într-un timp mai lung. De asemenea, se produce o depresie a sistemului imunitar. Aceasta înseamnă că persoanele cu imunitatea mai scăzută se pot îmbolnăvi mai uşor. În timp, radiaţiile duc la cancer de piele”, a explicat dr. Alice Grasu, directorul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti.

Radiaţiile sunt un pericol continuu

Meteorologii avertizează şi ei de câteva săptămâni de pericolul radiaţiilor solare, separat de atenţionările legate de producerea furtunilor solare. Radiaţiile au mai multe cauze, cea mai importantă dintre ele este cea a subţierii stratului de ozon, care acţionează ca un scut. Momentan, zonele de sud şi de sud-est a României se află parţial sub un indice de radiaţie ultravioletă (UV) foarte mare, între 8 şi 10 pe harta Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), pe o scală până la 11. Restul ţării este colorat în portocaliu, ceea ce arată un indice de radiaţie UV mare, între 6 şi 8.

Ne radiem şi la mare, şi la munte

Indicele de radiaţii UV creşte când cerul e senin şi când nu sunt condiţii de ecranare a lor, explică Roxana Bojariu, şefa secţiei de climatologie de la ANM. „Radiaţiile UV nu sunt prezente doar la mare, ci şi la munte, de exemplu când e cerul senin şi urcăm în altitudine, iar atmosfera e mai rarefiată. Sub umbrelă tot suntem expuşi, pentru că radiaţia e reflectată şi pătrunde şi prin porii ţesăturii”, spune Bojariu.