Oltenii de la Deveselu îşi văzură scutu’ cu ochii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

După anunţul făcut de Traian Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, judeţul Olt, localnicii îi aşteaptă pe americani cu  „bună voie şi cu colaborare“. Scutul antirachetă este pentru oltenii din Deveselu un fel de „încercuire“ care să-i apere pe americanii „pripăşiţi“ în comună de furia teroriştilor lui Osama bin Laden.

De ieri este oficial. Americanii vor amplasa un scut antirachetă în România. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu în urma deciziei Consiliului Naţional de Apărare a Ţării (CSAT), luată luni seară. „Din luna februarie a anului trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei Statelor Unite ale Americii de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimă pentru acest sistem de apărare, au fost analizate mai multe locaţii.

Citiţi şi:

Scutul antirachetă va fi amplasat la Deveselu, în judeţul Olt. Comandantul va fi român

Vezi aici unde este Deveselu, locul unde va fi amplasat scutul antirachetă

Câţi bani bagă SUA în scutul antirachetă de la Deveselu

Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă. În cele din urmă, s-a optat şi noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu", a declarat Traian Băsescu. Scutul antirachetă a avut o lungă perioadă de chinuri ale facerii, din cauza problemelor de ordin geopolitic. Una dintre cele mai puternice voci împotriva scutului se auzea de la Kremlin.

Europa şi sistemul de protecţie

Chiar şi aşa, la 5 mai 2010, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, vorbea despre crearea unui sistem de apărare antirachetă complementar, destinat apărării populaţiei din ţările europene membre ale NATO. La 20 noiembrie 2010, la Summitul NATO de la Lisabona, liderii alianţei au convenit asupra necesităţii unui scut antirachetă, adop­tând un „concept strategic". Documentul semnat atunci  menţiona un sistem menit să protejeze populaţiile şi teritoriile NATO, care va fi „unul dintre elementele centrale ale apărării colective". Scopul acestuia este să protejeze aliaţii din cadrul NATO şi ţările din estul Mediteranei de ameninţarea rachetelor cu rază lungă de acţiune Shahab-3 şi Qiam-1 de care dispune Iranul şi care au raza de circa 4.000 de kilometri.

Proiectul american antirachetă are mai multe etape:
- Prima etapă, provizorie, începe în acest an şi prevede dotarea unor nave din Mediterană cu rachete;
- A doua etapă, care are ca dată de finalizare 2015, prevede intrarea în program a României, Poloniei şi Cehiei. În primele două ţări ar trebui să se instaleze sisteme antirachetă terestre, iar în Cehia un radar;
- A treia etapă începe în 2018 prin introducerea avioanelor fără pilot;
- A patra etapă începe din 2020, când ar trebui să fie amplasate rachete cu rază mai lungă de acţiune, coordonate din Marea Britanie, pentru a oferi protecţie în faţa ameninţării cu rachete balistice intercontinentale.

Rachetă de interceptare

image

Criteriile de selecţie

La conferinţa de presă susţinută ieri la Deveselu, înalţi oficiali români şi americani au declarat că, în total, costurile echipamentelor se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari operarea. Fondurile vor fi puse la dispoziţie de SUA. Specialiştii militari susţin că baza din comuna olteană a fost salvată de la închidere prin poziţionarea sa strategică. „Această locaţie ţine de baza logistică. Trebuie să fie amplasată undeva unde a existat o organizare de tip militar şi facilităţi din punct de vedere tehnic şi logistic, ca să poată fi amenajată fără cheltuieli maxime din partea statului român. Cred că o îmbinare a factorilor tehnici, strategici, cu cei de ordin economic şi logistic a dus la această rezultantă", a declarat colonelul Constantin Hlihor, profesor universitar la Universitatea Naţională de Apărare. A contribuit Mirela Ogea

Cum sunt distruse rachetele inamicilor

Programul american este compus din trei elemente: sistemul de detecţie, cel de localizare şi sistemul de distrugere. Primul dintre acestea este compus, la rândul său, dintr-o reţea de 21 de sateliţi, care au rolul de a monitoriza teritoriul presupus inamic, de a detecta din timp orice rachetă inamică şi de a-i stabili posibila traiectorie. Intră apoi în funcţiune sistemul de localizare, care constă în două tipuri de radare, unul mobil şi altul fix, aflate la sol. Acestea urmăresc traiectoria rachetelor şi le stabilesc cu precizie coordonatele.

Datele obţinute de la sateliţi şi de la radare sunt transmise către un centru de comandă, care le procesează şi care apoi trimite coordonatele rachetei inamice către sistemul de distrugere, format din baterii de rachete interceptoare. Din elementele scutului, în România vor fi instalate radare şi baterii de rachete mobile. Sistemul american de rachete THAAD (Theatre High-Altitude Area Defence) este compus din lansatoare, rachete, radare şi echipamente de comandă, control şi comunicaţii pe câmpul de luptă. O baterie THAAD include nouă lansatoare montate pe autoşasiuri de camion.

Fiecare dintre ele poate lansa opt proiectile. Rachetele au o lungime de 6,17 metri şi o greutate de câte 900 de kilograme. Motorul rachetelor este realizat de firma Pratt & Whitney. Radarul cu baza la sol (GBR - Ground Based Radar) este livrat de Raytheon, iar centrul de operaţii tactic este dezvoltat de Northrop Grumman. Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat ieri că sistemul antirachetă din România este unul defensiv, că nu este destinat ofensivei, el subliniind că elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse. Kogălniceanu şi Portul Constanţa, în slujba nato România va mai pune la dispoziţie şi baza de la Kogălniceanu, şi Portul Constanţa pentru tranzitul trupelor americane către Afganistan.

Baza americană, fostă rusească

Baza aeriană din Olt a fost construită de Armata Română cu sprijinul Uniunii Sovietice. În martie 1952, la Deveselu sosesc primele avioane de vânătoare MIG-15. În scurt timp, ele sunt schimbate cu aparate mai performante, MIG-19. Primul escadron de MIG-21 a fost adus la Deveselu în februarie 1962. În 1982, baza aeriană opera cu 48 de aparate de zbor de tip MIG-21. După 1990, rolul Bazei de la Deveselu a fost de apărare aeriană atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Erau încadraţi 100 de piloţi. După anul 2000, Baza 91 a intrat în restructurare, iar în 2002 s-a desfiinţat.

Scutul antirachetă, „un fel de încercuire să nu se vadă belelele"

Localnicii au dezbătut ieri problema scutului   Foto: Laurenţiu Nica



Vestea că vin americanii se duse ca vântul în comuna olteană Deveselu, iar localnicii se precipitară tare şi ieri până târziu în seară numai despre asta discutară. Şi-ar fi dorit să vadă şi ei cu ochii lor că e aşa cum se spusese dimineaţă la televizor, că fosta bază militară e călcată de picior american, dar toată mobilizarea a fost doar pentru ochii şi urechile mai marilor comunei şi ale autorităţilor venite de la Capitală. În schimb, pe la porţi, cu ochii spre baza militară, oamenii dezbătură îndelung „oportunităţile".

„În caz de război, Deveselu se duce dracu'"

Localnicii s-au împărţit deja în două tabere, unii pro, alţii contra venirii americanilor pe plaiurile lor. Gheorghe Pet­cu, zis Ogaru', ţinu să spună ferm că nu-i aştepta deloc pe americani. „Nu-i aşteptam, da' bag de seamă că ei vin cu forţa. Nişte bandiţi care vor să cucerească tot pământul. Ce caută la noi, să ne aducă bombe, să ne aducă mâncare? Că tot nu înţeleg eu de ce s-au găsit să vină aici", spuse indignat olteanul. Cum stau lucrurile cu scutul antirachetă nu prea ştie să spună, dar se gândeşte că e un fel de „încercuire ca să nu vadă oamenii unde sunt belele şi să nu se panicheze".

Bunica Eugenia zice că nu mai are putere să se bucure, că a tot aşteptat să vină americanii timp de 60 de ani, iar tanti Bomboana trăieşte cu frica în sân şi spune: „În caz de război, Deveselu se duce dracu', se spulberă". Femeile nu prea ştiu ce să-şi închipuie despre scutul de care se vorbeşte la televizor, dar, după sfatul cu alţi înţelepţi ai satului, s-a ajuns la concluzia că ar fi „nişte table mari, care să-i apere de bombele trimise de teroriştii aflaţi pe urmele americanilor". 

„Veniră să ne arate că au forţă?"

Gheorghe Marinel este sigur că există o legătură între uciderea teroristului Osama bin Laden şi sosirea americanilor la Deveselu: „L-au căutat zece ani pe Osama şi noi auzim de zece ani că vin aici americanii. De ce tocmai acum? Îl omorâră pe ăsta şi se mutară peste noi, ca să ce, ce să ne arate că au forţă?". Olteanul e tată de fată, dar nu şi-ar lăsa în ruptul capului copila pe mâna vreunui american: „Dacă or mai fi aici când s-o face ea mare, am eu grijă să vadă că oameni sunt românii noştri".

Pe de altă parte, edilul din Deveselu e convins că prezenţa americană în localitate va însemna creştere economică. „Unii dintre noi aşteptăm să se întâmple asta de mult timp. Deveselu este acum cea mai importantă comună din ţară, chiar din Europa. Oamenii au fost şi sunt acomodaţi cu prezenţa militarilor, iar oltenii se înţeleg bine cu toată lumea", a spus Gheorghe Beciu. Nici bogaţi, dar nici săraci, localnicii, aşa sceptici cum sunt, ar vrea totuşi ca venirea americanilor să le aducă şi ceva locuri de muncă. „E ceva important pentru toţi, că eu acum mă duc să muncesc pe la Bucureşti, pe unde o fi, în loc să am aici de muncă, cum ar fi normal. Aş vrea să ne şi conducă americanii", a spus Tudor Vrabete, fost angajat la baza militară.

Florin Pătrăchioiu, fostul şef al Gării Pieleşti - Dolj, a rămas celebru ca fiind cel care a oprit în 1999 un tren al NATO pe motiv că nu avea actele în regulă. Acum însă nu le mai poate pune beţe în roate. „Americanii au noroc de data asta. Au scăpat de mine, că m-am pensionat. Poate că acum sunt în ordine cu documentele", a declarat fostul şef de gară.

"Nu-i aşteptam, da' bag de seamă că ei vin cu forţa. Nişte bandiţi care vor să cucerească tot pământul.''
Gheorghe Petcu localnic Deveselu

România, între Rusia şi NATO

Anunţul preşedintelui privind amplasarea scutului antirachetă la Deveselu a sosit concomitent cu reluarea discuţiilor dintre SUA şi Rusia asupra acestui subiect. Concret, Rusia îşi doreşte „prima opţiune" asupra accesului la scut, dar şi să protejeze prin capacităţi proprii întreaga zonă a Europei de Est. Anunţul a fost făcut la Consiliul NATO - Rusia de la Lisabona, unde Moscova a înaintat ideea unei apărări sectoriale a Europei în faţa unor ameninţări venite din Orientul Mijlociu. Rusia a exprimat ideea că ar putea proteja cu propriile capacităţi Europa de Est, fără să mai fie nevoie de instalarea unui scut antirachetă american sau NATO.

Cererea Moscovei a fost reiterată la 15 aprilie, anul acesta, la o întrunire a Consiliului NATO - Rusia: „Aceasta înseamnă că delegaţii noştri se vor afla la Bruxelles, de exemplu, şi vor trebui să fie de acord cu apăsarea butonului roşu pentru lansarea rachetei, indiferent dacă aceasta pleacă din Polonia, Rusia sau Marea Britanie", declara ministrul de Externe Serghei Ivanov.

În replică, secretarul general al NATO, Anders Rasmussen, a afirmat că se iau în considerare două sisteme, „unul NATO şi unul rusesc, care vor coopera şi vor schimba informaţii pentru a ne asigura securitatea". Ipoteza potrivit căreia Rusia ar fi fost surprinsă de anunţul lui Traian Băsescu este confirmată şi de reluarea, chiar în cursul zilei de ieri, a discuţiilor dintre Moscova şi Washing­ton cu privire la scutul antirachetă.

image
image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite