Nemulţumirea UE faţă de România şi Bulgaria, dezvăluită de o notă diplomatică

Varianta românească a mult mai celebrului Wikileaks

Potrivit unei note diplomatice publicate de site-ul WikiLeaks, tot mai multe state europene sunt nemulţumite de lipsa progreselor înregistrate de România şi Bulgaria în domeniul Justiţiei. Nota a fost redactată de ambasada Statelor Unite la Sofia în 2009.

CITIŢI ŞI:

Mania Wikileaks loveşte România. Numărul de site-uri de dezvăluiri creşte rapid

În nota din 26 iunie 2009, citată de Mediafax, se arată:

* Executivul UE consideră că "a încercat totul" pentru a-i determina pe bulgari să îşi reformeze sistemul judiciar, dar se întreabă "cum să-i facă să reformeze când ei nu vor?"

* Aroganţa defensivă a Guvernului şi lipsa voinţei politice intensifică "oboseala extinderii" la Bruxelles.

* Presiunile Comisiei Europene prin intermediul rapoartelor de monitorizare sunt singura cale de a obţine rezultate: El a confirmat relatările presei conform cărora ministrul olandez al Afacerilor Europene, Franz Timmermans, a cerut Comisiei să ia în considerare activarea clauzei de salvgardare împotriva Bulgariei şi României, când UE va publica ambele rapoarte.

* În prezent, numai Olanda cere clauza de salvgardare, dar alţii devin tot mai sătui de lipsa de progrese din Bulgaria (şi România).

* Există discuţii în Comisie privind extinderea Mecanismului de Verificare şi Cooperare dincolo de cei trei ani prevăzuţi, iar Suedia, care va prelua preşedinţia semestrială a UE (în iulie 2009), favorizează extinderea acestuia şi este hotărâtă să urmărească problemele justiţiei din cele două ţări.

* Frustrarea faţă de lipsa de progrese din cele două ţări creşte la Bruxelles, unde cel puţin la nivel de lucru par să existe remuşcări faţă de faptul că s-a permis aderarea Bulgariei şi României prea devreme, la 1 ianuarie 2007.

* Potrivit unor contacte de încredere, "eurocraţii" de la Bruxelles au supranumit oboseala extinderii "Pauza Bulgară", deteriorând şi mai mult imaginea Bulgariei în interiorul UE.

* Raportul privind eforturile Bulgariei în lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, care trebuia să fie publicat în iulie 2009, urma să fie negativ, dar nivelul politic al UE va reduce tonul versiunii finale.

* Observatorii puneau probleme-cheie Guvernului bulgar, precum procedura de numire a oficialilor de rang înalt din justiţie, cumpărarea de voturi şi progresele împotriva crimei organizate şi corupţiei. Procedura netransparentă de numire (a oficialilor din justiţie) permite selectarea unor judecători şi procurori corupţi şi/sau incompetenţi, perpetuând ciclul incompetenţei şi corupţiei în justiţia bulgară.

* "Întreaga echipă" crede că bulgarii se ocupă de problemele din raportul Comisiei doar pentru a obţine "un raport pozitiv", şi nu pentru a crea un sistem judiciar mai bun. De exemplu, Procurorul General Boris Velcev a întrebat dacă numirea unei anumite persoane într-un post la Parchet ar fi privită negativ în următorul raport al Comisiei. I s-a răspuns că, dacă el crede că această numire ar fi privită negativ, atunci este un "semn bun că probabil aşa va fi".

* Guvernul bulgar - în special Procurorul General Velcev şi ministrul pentru Afaceri Europene (Solomon) Passy - face lobby intens pentru un raport de monitorizare pozitiv, exagerând progresele modeste. Guvernul continuă să prezinte Comisiei ca succese o listă de cazuri de profil înalt privind crima organizată şi corupţia, aflate în desfăşurare în tribunale. În mod incredibil, câteva dintre cazurile de "succes" au fost suspendate.