Mania Wikileaks loveşte România. Numărul de site-uri de dezvăluiri creşte rapid

Varianta românească a mult mai celebrului Wikileaks

În timp ce impactul politic al informaţiilor diplomatice sensibile continuă să reverbereze, o serie de site-uri asemănătoare Wikileaks speră să valorifice succesele înregistrate Julian Assange. Şi în România au apărut site-uri similare cu cele ale australianului: Wikileaks. Ro, Dezvăluiri.ro şi Anchete.ro.

În ultimii doi ani, Wikileaks.org a devenit unul dintre cele mai cunoscute site-uri din lumea virtuală, după ce prin intermediul acestuia s-au publicat mii de documente clasificate ale administraţiei americane.

Pe de altă parte, acest site a dat idei la zeci de internauţi, care au considerat că pot câştiga un ban uşor imitând abordarea lui Julian Assange.

Variante româneşti

În România a şi apărut varianta mioritică a celebrului site, care poate fi găsită la adresa http://wikileaks-ro.blogspot.com. Conform prezentării, postate la începutul acestei luni, Wikileaks România este un site web care publică documente sensibile ale guvernelor sau corporaţiilor, trimise anonim sau din diverse surse.

Wikileaks ia măsuri pentru a păstra anonimatul surselor și a face cât mai grea găsirea lor.

„Proiectul Wikileaks Romania este iniţiat de un grup de intelectuali din România, foşti şi actuali membrii ai «Agenţiei Enigma», pentru a vă pune la curent cu cele mai credibile informaţii despre Conspiraţia Mondială şi pericolele care pândesc omenirea în aceasta perioadă, precum şi cu pericolele care pândesc România", se mai arată pe site-ul respectiv.

De asemenea, potrivit aceleiaşi descrieri, „Wikileaks Romania este site partener WikiLeaks.uk şi parte a Proiectului LUCID 666 fiind un portal de unde puteţi accesa rapid linkurile celor mai importante siteuri care tratează problema Conspiraţiei Mondiale, un portal unde aveţi cele mai noi informaţii despre Conspiraţia Satanică".

OpenLeaks

În spatele OpenLeaks se află fostul număr doi de la WikiLeaks, Daniel Domscheit-Berg, un fost hacker de origine germană, care la despărţirea de Assange a sugerat că aceştia se îndepărtaseră de misiunea iniţială, şi că va lansa un site rival, mult mai transparent decât originalul.

Momentan, OpenLeaks este în construcţie şi se regăseşte doar pe Twitter, dar se pare că se va lansa, în probe, la începutul lui 2011, având ca scop declarat să devină o sursă pentru alte organizaţii media.

Brussels Leaks

Brussels Leaks are deja un website lansat şi o pagina pe Twitter. Cei care lucrează la acest concept sunt un grup de jurnalişti şi activişti politici şi susţin că vor „scoate la lumină mecanismele ascunse, îndoielnice, ale sistemului Uniunii Europene".

Se pare însă că atenţia primită de site nu a fost ceea ce îşi doreau membrii staff-ului. „Astăzi am scris pe Twiter ca am hotarât să pastrăm liniştea, pentru câteva săptâmâni.", spun aceştia, adăugând că importantă e răspândirea acestor informaţii importante, nu promovarea unui site.

TradeLeaks

A avut peste 60 000 de vizitatori în primele ore de la lansare, şi promite că „va fi pentru bursă şi comerţ ceea ce WikiLeaks este pentru politică".
Se axează pe piaţa financiară şi momentan doreşte să işi îmbunătăţească „scorul de relevanţă TradeLeaks", care măsoară importanţa documentelor dezvăluite.
Organizaţia a fost fondată de Ruslan Kogan, de la Kogan Technologies, un lanţ australian de magazine de electronice cu preţ redus.

TradeLeaks se bazează pe „principiul comerciantului", care afirmă că „persoanele fizice şi juridice ar trebui să obţină valori unele de la altele prin schimb consensual şi benefic pentru ambele părţi, nu utilizând forţa, frauda sau înşelăciunea."

Acest site permite publicarea directă şi anonimă a materialelor. În loc să analizeze toate datele, TradeLeaks se bazează pe utilizatorii săi, care evaluează independent calitatea informaţiei. Dar sunt câteva voci printre aceştia, care susţin că site-ul, plin de publicitate, este „o pierdere de timp".

Balkan Leaks

Scopul declarat al acestui site este de a urma calea deschisă de WikiLeaks, promovând transparenţa şi luptând cu corupţia din Balcani. A fost pus la punct de Atanas Chobanov, un expat bulgar aflat în Paris, şi are ca motto „De acum, Balcanii nu mai pot păstra secrete".

Utilizatorii pot transmite documente, protejaţi de anonimat şi de siguranţa unui instrument de codare a fişierelor. Administratorii spun că vor publica informaţia numai după ce o vor verifica. Balkan Leaks declară că „Sunt foarte mulţi oameni care vor să schimbe Balcanii în bine, şi sunt pregătiţi pentru această provocare. Noi le dăm o mână de ajutor."

Indoleaks

Progenitura WikiLeaks ce ştie limba indoneziană, Indoleaks, deja a publicat documente controversate ce includ rapoarte de autopsie în urma cunoscutei tragedii naţionale din 1965, ce a dus la moartea a sute de mii de oameni.

Tot aici se găsesc documente declasificate ce descriu o conversaţie din 1975 a fostului preşedinte indonezian Suharto cu fostul preşedinte american Gerald Ford, pe problema Timorului de Est.

Suharto este citat spunând „Indonezia nu doreşte să se implice în autodeterminarea Timorului, dar problema este cum gestionăm acest proces de autodeterminare."

Ziarul local Jakarta Globe afirmă că, în ultima vreme, Indoleaks are probleme tehnice în punerea fişierelor la dispoziţia publicului. Aceeaşi sursă declară că „guvernul indonezian predinde că nu este preocupat de acest website."