Monopol privat pe înfiinţarea firmelor

Mihail Vlasov e la un pas să-şi vadă visul cu ochii

Deputaţii jurişti au operat o modificare legislativă care îi obligă pe toţi cei care îşi înfiinţează firme să cotizeze la Camera de Comerţ, care e entitate privată. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor face din Camerele de Comerţ puncte obligatorii de trecere, pe bani, la înfiinţarea firmelor sau la modificarea actelor constitutive ale acestora.

Amendamentul la Legea Camerelor de Comerţ, convenit de deputaţii PDL, PSD şi PNL, prevede că solicitarea înregistrării la Registrul Comerţului se face numai prin serviciile de asistenţă ale Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR).

Citiţi şi:

Topul Firmelor din Timiş decimat de criza financiară

144 cazuri de insolvenţă

Practic, modificarea ar permite CCIR, o instituţie privată  condusă de fostul deputat liberal Mihail Vlasov, să câştige fonduri dintr-o muncă de curierat între patroni şi Registrul Comerţului, aflat în subordinea Ministerului Justiţiei. Taxele percepute de Camerele de Comerţ le dublează practice pe cele de înregistrare, plătite la Registrul Comerţului.

Forma discutată în comisia juridică ar fi, potrivit unor surse parlamentare,  rezultatul unui compromis între PDL şi Opoziţie. Iniţial, opoziţia a dorit ca întreg Registrul Comerţului să fie transferat la CCIR , unul dintre iniţiatori fiind senatorul PNL Cristian David, ginerele lui Vlasov,  iar PDL s-a opus.

„Amendamentul discutat este rezultatul negocierilor politice dintre liderii grupurilor parlamentare PDL, PSD şi PNL. Dar a existat şi un lobby al celor interesaţi", afirmau, ieri, surse parlamentare .

„Nu este adevărat că poziţionările au fost politice. Ambele institituţii au susţinători în toate partide. De exemplu, Mircea Toader (PDL) a fost la una dintre şedinţele comisiei pentru a susţine amendamentele Camerei de Comerţ", au adăugat sursele citate.

Ce spun membrii comisiei

Membrii comisiei juridice susţin că nu s-ar fi luat o decizie  finală. „Comisia nu a finalizat încă raportul. A fost o discuţie privind schimbarea actualei situaţii prin care Registrul Comerţului are monopol în privinţa asistenţei pentru înregistrarea firmelor. A fost o discuţie să se poată ocupa şi CCIR, dar şi avocaţii", susţine vicepreşedintele comisiei juridice Florin Iordache (PSD).

„CCIR va avea dreptul de a elibera actele pentru înscriere, dar taxa de înscriere se va plăti la Registrul Comerţului ca şi până acum", afirmă şi Gabriel Andronache (PDL), secretar al comisiei. Varianta este susţinută şi de colegii săi de partid Mihail Boldea.

„PDL nu are un punct de vedere unitar în privinţa acestei legi, păreirile sunt împărţite , din acest motiv au şi fost aceste discuţii din comisie", a afirmat la rândul său Cornel Ştirbeţ (PDL). El susţine că, întrucât faţă de varianta iniţială legea a suferit numeroase modificări, nu poate fi vorba de o schimbare a poziţiei PDL, care acum un an a contestat legea la Curtea Constituţională.

În schimb, deputatul ­UDMR Mate Andras are o nuanţare . „De înregistrarea firmelor se poate ocupa şi un avocat, dar trecerea pe la Camera de Comerţ şi Industrie este obligatorie. Practic, CCIR va face muncă de curierat între firme şi Registrul Comerţului şi va câştiga bani din acest lucru. Tocmai acest paralelim naşte semne de întrebare", afirmă deputatul UDMR.

Pe de altă parte, deputatul PNL Tudor Chiuariu susţine că el nu este de acord cu reglementarea. "Eu nu am participat la discuţiile din comisiei eu mă opun oricărui transfer, aşa cum m-am opus şi pe vremea când eram ministrul Justiţiei", afirmă Chiuariu.

Paşii procedurali

Preşedintele comisiei juridice, Daniel Buda, susţine că dezbaterile vor continua săptămâna viitoare, după care raportul va fi trimis plenului, Camera Deputaţilor fiind cameră decizională. Totodată, la solicitarea plenului, raportul poate fi trimis înapoi la comisia juridică. Ulterior, legea poate fi contestată la Curtea Constituţională, după care va trimisă preşedintelui Traian Băsescu pentru promulgare.

Ce reprezintă

Camera de Comert şi Industrie a României este o organizaţie neguvernamentală, cu caracter autonom,  condusă din decembrie 2007 de fostul deputat PNL Mihail Vlasov

Cât câştigă Camera de Comerţ?

Deocamdată, efectele financiare ale unei eventuale decizii ale Camerei nu pot fi evaluate 100%. Registrul Comerţului încasează anual în jur de 30 de milioane de euro din taxele de înscriere şi de consultanţă. Este greu de estimat cât din aceste venituri ar ajunge efectiv la Camera de Comerţ şi Industrie.

Şi aceasta pentru că, potrivit variantei analizate în Comisia juridică, tarifele pentru prestarea serviciilor de asistenţă ar urma să fie stabilitte de către colegiul de conducere al Camerei de Comerţ. Pe de altă parte, trebuie spus că la ora actuală Registrul Comerţului se finanţează în proporţie de 50% din propriile venituri şi orice diminuare a acestora va avea efect asupra instituţiei.

Cu alte cuvinte, din totalul de 60 de milioane de euro, cât este bugetul anual al Registrului Comerţului, 30 de milioane provin din taxe, iar alte 30 de milioane de euro de la Bugetul de stat.

"Am discutat schimba­rea actualei situaţii prin care Registrul Comerţului are monopol în privinţa asistenţei pentru înregistrarea firmelor."
Florin Iordache
deputat PSD

"CCIR va avea dreptul de a elibera actele pentru înscriere, dar taxa de înscriere se va plăti la Registrul Comerţului."
Gabriel Andronache
deputat PDL

Un război cu multe bătălii

Legea Camerelor de Comerţ a provocat în ultimii ani controverse în Parlament. În 2005, un grup de liberali, în frunte cu ministrul IMM-urilor Ovidiu Silaghi, a iniţiat  un proiect de lege care prevedea trecerea integrală a Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie. Legea a fost votată de Parlament, dar ulterior a fost declarată neconstituţională.

Trei încercări pentru aceeaşi lege

În 2007,  aceiaşi iniţiatori au depus un nou proiect, care renunţa la o parte din propunerile iniţiale, dar păstra preluarea de către CCIR a Biroului Unic şi a informaţiilor de la Registrul Comerţului.

Legea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. În 2009, mai mulţi parlamentari PSD, PNL şi PC au depus o nouă lege privind trecerea Oficiilor de Registru al Comertului de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ.

2009, un nou eşec

Printre iniţiatori s-au numărat senatorul PC Dan Voiculescu şi senatorul PNL Cristian David - ginerele presedintelui Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov. Legea a fost votată în noiembrie 2009 de Camera Deputaţilor, dar a picat, din nou, la Curtea Constituţională.

Proiectul de lege s-a reîntors în Parlament, pentru punerea în acord cu decizia Curţii. Senatul a dat raport negativ proiectului de lege şi, conform procedurii legislative, a ajuns în dezbaterea comisiilor de specialitate de la Camera Deputaţilor.