Ministrul Funeriu le dă un ultimatum rectorilor

Doi senatori şi doi deputaţi, membri ai PSD, PDL şi PNL, riscă să piardă calitatea de şefi de universităţi, potrivit noii Legi a educaţiei. Parlamentarii Ecaterina Andronescu, Florian Popa, Nicolae Robu şi Ştefan Drăgulescu sunt la ultimul mandat de rector, potrivit noii Legi a educaţiei.

Abia intrată în vigoare, noua Lege a educaţiei dă naştere unor discuţii pe marginea viitorului care-i aşteaptă pe politicienii care conduc şi universităţi. Potrivit actului normativ, „persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului".

Citiţi şi:

A intrat în vigoare Legea educaţiei

Finanţarea universităţilor, la discreţia miniştrilor

Potrivit regimului incompatibilităţilor, această situaţie ar trebui să fie rezolvată de cei patru parlamentari care sunt şi rectori - Ecaterina Andronescu, Florian Popa, Ştefan Drăgulescu şi Nicolae Robu - în termen de 30 de zile. Cu alte cuvinte, cei patru ar avea o lună să-şi aleagă funcţia.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, susţine într-o declaraţie acordată Mediafax că odată cu intrarea legii în vigoare, trebuie să „ne obişnuim cu ideea că învăţământul superior începe să se cureţe de interese ilegitime, nepotisme, plagiat, promovări făcute pe pile" şi că „incompatibilităţile senatorilor şi deputaţilor de orice fel, inclusiv cea cu funcţia de rector, se constată de către ANI sau comisia din care face parte respectivul parlamentar".

„Se aplică de la următorul mandat"

Senatorul PNL Nicolae Robu, rectorul Politehnicii timişorene, susţine însă că nu se poate vorbi, în acest moment, de nicio situaţie de incompatibilitate, pentru că legea nu s-ar putea aplica retroactiv, pentru situaţiile aflate deja în derulare.

„Din textul legii, articolul 364, rezultă că această incompatibilitate va interveni odată cu următoarele mandate de rector. Mie îmi expiră mandatul în martie 2012 şi sunt deja la al doilea mandat. Legea limitează şi această chestiune, numărul de mandate, aşa că oricum n-aş mai putea candida la conducerea universităţii", spune senatorul.

Membri ai Camerei Deputaţilor, Florian Popa şi Ştefan Drăgulescu au cerut, la rândul lor, Biroului Permanent să decidă dacă cele două calităţi pe care le deţin, de parlamentari şi rectori, sunt considerate incompatibile, având în vedere noua Lege a educaţiei.

„Nu cred că trebuie să  optez. Noi am fost deja declaraţi compatibili, de către Agenţia Naţionala de Integritate, nu mai departe de anul trecut. Iar dacă cineva ar încerca să abuzeze de noua legislaţie, vă asigur că noi, cei patru rectori, vom da în judecată Ministerul Educaţiei", declară pentru „Adevărul" deputatul PDL Ştefan Drăgulescu. El precizează că mandatul său de la universitate expiră în aprilie 2012.

Despre o soluţie în justiţie vorbeşte şi Nicolae Robu. „Nu am nevoie să depun nicio hârtie la conducerea Senatului ca să-mi confirme că nu sunt în situaţie de incompatibilitate. pentru că am citit legea, iar din punctul meu de vedere legea e clară. Dacă cineva va dori să încalce legea şi ar încerca să mă forţeze să optez între cele două calităţi, poate  fi sigur că voi apela la instanţă."

Politicienii pot rămâne profesori universitari

Fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu spune şi ea că nu se poate vorbi de incompatibilitate cel puţin până la încheierea mandatelor de rector ale parlamentarilor. Mandatul ei la conducerea UPB expiră în aprilie 2012.

Poziţia Ecaterinei Andronescu, vicepreşedinte al PSD, e vizată şi de o altă prevedere a legii, potrivit căreia „funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului". Politicienii pot rămâne însă profesori universitari, căci legea permite ca „persoanele care ocupă funcţii de conducere sau de demnitate publică să poată cumula funcţiile didactice sau de cercetare".

Marile schimbări aduse de noua lege

Toamna anului viitor aduce aplicarea primei prevederi referitoare la elevi. Mai precis, copiii care fac 6 ani până la 1 septembrie 2012 vor intra, potrivit legii, în anul pregătitor. Ministerul Educaţiei susţine că acesta se poate desfăşura fie la şcoală, fie la grădiniţă, în funcţie de resursele locale. Situaţia ar urma să fie lămurită printr-un nou act normativ pe care Ministerul Educaţiei urmează să îl adopte.

Pentru a putea fi pusă în aplicare, legea are dealtfel nevoie de 150 de acte normative care ar urma să fie adoptate în următoarele opt luni. Legea mai prevede că elevii care intră la toamnă în clasa a V-a vor fi primii cu gimnaziul de 5 ani, iar Bacalaureatul în noua formă, cu probe ­interdisciplinare, va fi susţinut prima dată de elevii care vor termina clasa a XII-a în vara anului 2016.

Pe de altă parte, legea prevede pensionarea tuturor profesorilor universitari care împlinesc 65 de ani. În prezent, peste 1.500 de cadre didactice universitare s-ar afla în această situaţie, susţin mai mulţi rectori. Profesorii care mai ­doresc să predea şi după această vârstă pot fi plătiţi doar „cu ora".