Guvernul s-a încurcat la numărătoarea celor pe care trebuia să-i disponibilizeze anul acesta

Guvernul s-a încurcat în numărarea celor pe care trebuie să-i disponibilizeze anul acesta, potrivit acordului cu FMI. Doar cei de la Transporturi şi-au făcut planul la concedieri. Ministerele Muncii, Sănătăţii şi Internelor n-au nici cifre, nici calendare de disponibilizări.

Guvernul a discutat ieri situaţia restructurărilor din sistemul bugetar fără a avea însă o cifră concretă a disponibilizărilor făcute până în prezent. Dacă în urmă cu câteva săptămâni premierul le-a cerut miniştrilor să pregătească un nou val de concedieri, ieri discuţia s-a blocat la statistica reală a celor rămaşi până acum fără locuri de muncă.

Mai citeşte şi:

Traian Băsescu: Nu am văzut disponibilizări în sectorul bugetar

„Nu avem o cifră exactă a celor disponibilizaţi. Tot ce putem spune este că Guvernul aplică Legea 329 privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale", a declarat Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Potrivit acestei legi, aprobată de Executiv în toamnă, peste 9.000 de bugetari din agenţii ar fi trebuit să rămână deja fără locuri de muncă, la care se adaugă 4.500 de ceferişti şi un număr necunoscut de alţi bugetari.

Miniştri amnezici

Reprezentanţii Guvernului nu au putut preciza câţi angajaţi din instituţiile şi companiile de stat au fost deja disponibilizaţi. Mai mult, miniştrii Cabinetului Boc nu şi-au amintit ieri, după şedinţa de Guvern, nici ceea ce tocmai discutaseră în cadrul întrunirii.

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării şi Turismului, a uitat dacă s-a discutat problema disponibilizărilor, iar Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii, a spus că nici el nu are „o memorie mai bună".
 
Discuţiile privind concedierile bugetarilor au venit ca răspuns la criticile aduse de preşedintele Traian Băsescu Guvernului prin care şeful statului susţinea că nu s-au făcut suficiente reduceri de costuri. Reproşurile privind lipsa unor măsuri coerente, dar şi cele legate de „bolşevizarea" PDL i-au băgat ieri pe miniştri într-o şedinţă cu uşile închise, imediat după şedinţa de Guvern.

„Au fost daţi afară din sală toţi consilierii şi au rămas doar miniştrii. Discuţia, care a fost una strict politică, a durat mai mult de o oră", ne-au declarat surse guvernamentale. Acestea susţin că miniştrii au primit indicaţii clare de la premierul Emil Boc să nu dea declaraţii privind reproşurile lui Băsescu fără înştiinţarea sa.

După negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) de anul trecut, Guvernul s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare cu 3,5 miliarde de lei în 2010.

Bâlbâieli în serie

Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, avansa la începutul anului o cifră de 100.000 de bugetari care trebuie disponibilizaţi. La scurt timp, premierul Emil Boc a precizat că ar fi vorba de fapt de doar 45.000 de angajaţi din Educaţie, Sănătate, Administraţie publică şi locală şi CFR. La 25 martie, Boc a cerut miniştrilor ca în două săptămâni să facă listele cu angajaţii pe care îi vor concedia.

Instituţii anchilozate

Din Administraţia publică ar trebui să plece până la sfârşitul anului peste 16.000 de persoane, însă Ministerul de Interne nu a promovat niciun act normativ şi ne-a răspuns că nici nu ştie când şi cum o va face.

Alte 3.000 de persoane ar urma să fie concediate din serviciul de asistenţă socială, dar nici Ministerul Muncii n-a mişcat nimic. Nici Ministerul Sănătăţii n-a anunţat vreo cifră sau vreun calendar de disponibilizare.

Măsuri la CFR şi educaţie

Până acum doar Ministerul Transporturilor a trimis acasă 4.500 de angajaţi din cei peste 10.000 aflaţi pe listele de concediere. Şomerii care provin de la CFR ar urma să primească despăgubiri financiare vreme de 12-15 luni, în funcţie de vechime, la care se adaugă echivalentul a două salarii medii nete pe economie.

Primii pe care conducerea CFR i-a trecut în şomaj au fost angajaţii sancţionaţi pentru consumul de alcool în timpul programului. Alte două criterii aplicate au fost greşelile profesionale şi rezultatele slabe obţinute la examenele periodice obligatorii.

Un alt minister care a anunţat măsuri de reducere bugetară a fost cel al Educaţiei. Printr-o ordonanţă de urgenţă s-au redus 15.000 de posturi din învăţământ, începând cu anul şcolar 2010-2011, adică din toamnă. Criteriile de reducere au fost lăsate la latitudinea şcolilor şi a inspectoratelor.

"Din statisticile studiate de mine nu rezultă că s-au făcut disponibilizări reale în sectorul bugetar. Poate nu m-am uitat eu bine şi-mi vor explica ei mai multe."
Traian Băsescu
preşedinte

"Cifra de 100.000 de bugetari concediaţi este un început greşit de mandat."
Emil Boc
premier

"Programul de 100.000 de concedieri va fi aplicat de fiecare instituţie."
Sebastian Vlădescu
ministrul Finanţelor

Ce nu au făcut miniştrii

Să stabilească o cifră a disponibilizaţilor.

Să facă un plan al concedierilor care să cuprindă şi criteriile după care acestea vor fi operate. Până în momentul de faţă numai la CFR au fost fixate aceste criterii. Astfel, conducerea a optat să-i disponibilizeze în primul rând pe cei care consumau alcool la locul de muncă, apoi pe cei cu sancţiuni profesionale şi pe cei cu rezultate slabe la examinările periodice obligatorii.  În educaţie, criteriile au fost lăsate la alegerea directorilor de şcoli şi a inspectorilor.

Să întocmească un calendar al concedierilor.

Şomerii vin din privat

Numărul şomerilor din România a ajuns la sfârşitul lunii martie la 765.285 de persoane (8,36%), peste 80% din acestea, respectiv 623.518, provenind din sectorul privat. Astfel, doar 140.000 de bugetari nu au acum un loc de muncă.

Mai mult, creşterea numărului de şomeri, cu 55.902 persoane de la începutul anului, a fost determinată aproape în totalitate de sectorul privat. Numărul angajaţiilor din companiile private care şi-au pierdut locul de muncă de la începutul lui 2010 a crescut cu aproape 46.000, respectiv 7,8%.

Mediul privat generează peste 70% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, astfel că avansul numărului de şomeri foşti angajaţi la patroni este un pericol pentru economie, în timp ce păstrarea bugetarilor nu constituie neapărat cea mai bună soluţie. Mai mult, promisiunea Guvernului, de la începutul lui 2009, că va concedia 140.000 de bugetari nu a fost onorată. De atunci, doar 23.470 de angajaţi la stat au devenit şomeri.

În plus, potrivit statisticilor, salariile angajaţilor din companiile de stat au crescut de la începutul lui 2009 cu 300 de lei şi doar cele ale salariaţilor din administraţia publică au stagnat. Spre deosebire, în construcţii, câştigul salarial a crescut cu doar 50 de lei, iar în turism - cu 60 de lei. Statul plăteşte însă indemnizaţii de şomaj doar pentru 462.289 de persoane (60,4%) din totalul celor 765.000 care nu mai au în prezent un loc de muncă. Astfel, peste 300.000 de români nu mai beneficiază de niciun sprijin din partea statului.