Producătorii interni ratează licitaţiile de anul acesta pentru programul "Fructe în şcoli"

Producătorii interni nu mai prind licitaţiile de anul acesta pentru programul „fructe în şcoli“. Elevii de la clasele I-VIII vor primi zilnic câte un măr de 90-150 de grame, bine spălat, întreg, fără pete, viermi sau mirosuri străine.

Ordinul Ministerului Agriculturii care face portretul-robot al merelor pe care elevii le vor primi la clasă începând cu acest an îi lasă deocamdată pe dinafară pe producătorii autohtoni. Aceştia susţin că momentul luării deciziei de către guvernanţi îi dezavantajează din cauză că producţia pentru acest an s-a terminat.

Mai citiţi şi:

Ce nu-mi place la liceul meu:„Unii profesori sunt ceauşişti!“

Start pentru Premiile în Educaţie

„Pentru anul şcolar 2009-2010 nu sunt foarte multe mere pe piaţă. Aşa că poate vom intra de la toamnă pentru contractele de la anul. La licitaţie poate să participe orice producător din Uniunea Europeană. Iar eu cred că cei din Ungaria vor fi avantajaţi. Noi plătim mai mulţi bani pe motorină la transport decât ei. Cheltuielile cu transportul şi cu depozitarea ridică preţul de producţie, care este mult mai mare faţă de alte ţări europene", a declarat Gabriel Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni.

Acesta mai spune că, totuşi, merele româneşti sunt sub standardele minime de substanţe chimice pe care trebuie să le conţină: „Noi nu folosim nitraţi şi alte pesticide, din lipsă de bani".

„Ale noastre sunt mai bune"

„Cred că noile reguli sunt făcute ca să ne înlăture de pe piaţă pe noi, producătorii din ţară. Merele noastre sunt mai bune decât cele de import. Ale noastre mai au câte o pată pe ele pentru că sunt ecologice, netratate cu substanţe. Asta ar trebui să conteze mai mult decât stasul pe care îl vor ei. Dar cei de la Guvern vor mere din străinătate pentru că aşa le sunt plătite lor taxe", susţine Titi Toma, producător de mere din Voineşti, Dâmboviţa.

Cum e mărul lui Boc

Fructele pe care copiii le vor primi în ultima pauză de dinaintea terminării cursurilor vor cântări între 90 şi 150 de grame, vor costa maximum 30 de bani, vor fi întregi, sănătoase, spălate, fără pete, viermi, mirosuri şi gusturi străine, rezistente la transport.

Pentru depozitarea fructelor, şcolile vor pregăti spaţii speciale, curate, uscate şi răcoroase. Merele vor fi stocate în lăzi, navete pe grătare sau suprafeţe din lemn, care vor fi la o înălţime de 10-15 centimetri de sol.

Nutriţioniştii: „Aşa au făcut şi cu castravetele"

Nutriţioniştii arată că ordinul privind merele nu cuprinde de fapt profilul nutriţional al fructului, ci numai aspectele senzoriale, care să-l încânte pe copil. „Ideea e foarte bună pentru copii, mai ales că ei nu sunt educaţi să consume fructe. Însă nu poţi să nu ţii cont şi de caracteristicile nutriţionale. Aşa s-a întâmplat şi cu castravetele, când spuneau să nu fie strâmb.

Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să dea şi alţi indicatori, cum ar fi capacitatea antioxidantă a mărului, conţinutul de vitamina C sau conţinutul în fibră", a declarat Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare.

„Eu aş vrea mere ecologice"

„Ordinul prevede de fapt distribuirea de mere convenţionale, care să conţină nitraţi şi pesticide în limite normale. Dacă se cereau mere ecologice, nu aveam de unde să dăm. Însă eu, ca părinte, aş vrea ca micuţul meu să primească la şcoală un măr sănătos, şi nu unul cu substanţe chimice", a spus Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio-România. Acesta mai spune că producătorii români vor avea probleme cu depozitarea din cauză că nu au locuri pentru păstrarea merelor în condiţii bune.

Nicolae Cristea, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Legume-Fructe, arată că spre deosebire de merele importate, cele româneşti sunt mai naturale. Merele importate sunt produse într-un mod intensiv, cu aport mare de substanţe chimice pentru că sunt tratate de boli şi pentru dăunători", a spus Nicolae Cristea.

Dragomir Damian, vicepreşedintele Asociaţiei Bio România, crede că ordinul încurajează în principiu producţia internă, dar „nu cred că avem mere pentru toată cantitatea necesară copiilor".

În plus, sunt zone care au livezi de meri şi pot asigura cantitatea de mere cerută, precum Voineşti, Fălticeni, dar mai sunt şi zone precum cea din sud, unde merele nu există.

Cât costă afacerea merelor

1,8 milioane de elevi vor primi timp de o sută de zile câte un măr, în valoare de 0,3 bani. Asta presupune un cost total de 54 milioane de lei, adică 13 milioane de euro. Merele vor fi cumpărate cu bani de la UE şi de la bugetul statului. România va primi 9,6 milioane de euro prin programul Comisiei Europene „Fructe pentru şcoli.

1,8 milioane de elevi vor primi timp de o sută de zile câte un măr, în valoare de 0,3 bani.

9,6 milioane de euro este suma de care va beneficia România prin programul Comisiei Europene „Fructe pentru şcoli".