Medicii, puşi să aleagă: ori la stat, ori la privat

Cazul bebeluşilor arşi în spitalul „Panait Sârbu“ trebuie să producă schimbări în sistemul românesc de sănătate, spune ministrul Sănătăţii, Cseke Attila. Drama de la Giuleşti a scos la iveală nenumărate hibe ale sistemului sanitar, între care şi chestiunea scandaloasă a medicilor care lucrează atât la stat, cât şi în clinici particulare.

Gravidele din Vest fug în Ungaria să nască, speriate de pericolele şi murdăria din maternităţile româneşti

Incompatibilitatea între funcţia de la stat şi postul de la privat este premisa unui proiect de lege, aflat în fază incipientă, dar pe care l-a pregătit Ministerul Sănătăţii înainte de tragedia de la Giuleşti. 

Mai citeşte şi:

Ministrul Sănătăţii, la videochatul "Adevărul": Din punctul meu de vedere, responsabilii pentru tragedia de la Giuleşti n-ar mai avea ce căuta în sistem

Ministrul Cseke Attila este decis să propună proiectul odată ce presa a descoperit că managerul suspendat al Maternităţii Giuleşti, doctorul Bogdan Marinescu, are şi afaceri în sistemul medical, încasând sume importante din activitatea sa în unele clinici private, la care este şi acţionar. Există o practică a "combinării" slujbei de manager în spital public cu cea de medic din privat, în special în cazul doctorilor renumiţi din marile centre universitare.

Argumentele vin din practică

„De foarte multe ori, pacientul, care plăteşte contribuţii, se adresează spitalului de stat. I se fac analizele, eventual începe şi tratamentul, şi apoi e chemat după-amiaza, la acelaşi medic, dar la cabinetul lui privat, pentru a i se continua investigaţiile sau tratamentul. Şi este şi taxat", a afirmat ministrul Cseke Attila.

El e convins că o „separare a apelor" ar fi absolut necesară. „Spaţiul public e finanţat de stat şi trebuie susţinut prin contribuţia cetăţenilor şi prin alte mijloace, iar spaţiul privat presupune o relaţie contractuală între pacient şi firma privată privind anumite servicii pe care pacientul e de acord să le achite suplimentar", a explicat Cseke.

Ministrul nu se teme că o astfel de reglementare i-ar alunga pe medici şi, este convins că cei mai mulţi dintre ei ar alege să rămână în sistemul public de spitale şi clinici. „Toate posturile medicilor care ar prefera să meargă în clinicile private vor fi scoase la concurs şi sunt sigur că se vor ocupa imediat", a spus Cseke Attila.

Contradicţie

Şeful Colegiului Naţional al Medicilor, doctorul Vasile Astărăstoae, îl contrazice însă pe ministrul Sănătăţii. În opinia lui Astărăstoae, aplicarea unei astfel de reglementări, în condiţiile în care funcţionează astăzi sistemul sanitar, ar putea crea probleme şi mai mari.

„Medicii de renume nu ar avea motive să rămână la stat, ei ar pleca la privat. Ceea ce înseamnă că şi accesul publicului larg la medicii de renume ar fi îngreunat, dacă nu imposibil. În plus, medicii tineri care mai fac ore suplimentare ca să îşi rotunjească veniturile nu ar mai avea această posibilitate. Ei ar rata şi oportunitatea de a învăţa meserie de la marii specialişti", atrage atenţia şeful Colegiului Medicilor.

Vasile Astărăstoae mai spune că România ar fi un caz aproape unic în Europa dacă ar adopta o astfel de legislaţie. în prezent, doar Grecia mai practică o delimitare atât de clară între public şi privat, în timp ce în vestul Europei, situaţia ar fi diametral opusă.

Cum e la alţii

„În Marea Britanie, un medic poate avea contracte cu până la trei clinici. În Franţa, în instituţiile publice există paturi private, tocmai pentru ca medicii să nu fie obligaţi să facă naveta între clădiri. În alte state europene, medicilor li se permite ca un anumit procent din activitate să se desfăşoare în privat. În Austria, un medic poate face o normă întreagă la spitalul public şi 20% în clinica privată, în Italia se poate merge până la o normă plus 40%", spune Vasile Astărăstoae.

Dezbaterea abia începe

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, va prezenta proiectul legii privind incompatibilitatea medicilor într-o şedinţă de Guvern din următoarele săptămâni.

Marinescu două cabinete

Medicul Bogdan Marinescu (foto), şeful Maternităţii Giuleşti, unde cinci copii au murit şi alţi şase au fost grav răniţi într-un incendiu izbucnit luni seară este, potrivit declaraţiei de avere, acţionar la cabinetul medical de obstetric şi de ginecologie Lira Cabinet Medical. El conduce şi cabinetul de obstetrică şi ginecologie din cadrul clinicii private Marinescu (MMC). 

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionari la MMC sunt: soţia directorului de la Giuleşti, Ileana Marinescu - 60%, şi fiul acestuia, Dragoş Marinescu - 40%.  Clinica MMC a fost înfiinţată în 2003 şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 60.000 de euro şi un profit de 50.000 de euro, cu un număr de patru angajaţi.  Potrivit aceleiaşi declaraţii, şi cabinetul medical de obstetrică şi ginecologie Lira Cabinet Medical a fost înfiinţat în 2003 şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri şi un profit similare cu MMC. 

La Cluj există un parteneriat

Profesorul Mihai Lucan (foto), medic urolog care a realizat mii de operaţii complexe de transplant renal şi pancreatic, lucrează şi la stat, şi la privat. La stat este director pe linie universitară al Departamentului de Transplant Renal din cadrul Institutului de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca. De 10 ani are, însă, la Cluj, şi o clinică privată de urologie, Lukmed.

„Pacienţii aleg ei singuri unde vor să se trateze, nu pot să-i direcţionez, că nu sunt animale. Ei aleg şi în funcţie de terapeutica utilizată. La clinica privată avem aparatură şi folosim tehnici minim invazive, cu recuperare mult mai rapidă. Însă, la clinica privată, nu poţi trata un pacient care nu are bani", a declarat profesorul Lucan.

Potrivit acestuia, la clinica sa privată se fac peste 5.000 de operaţii pe an.  „Institutul are chiar noroc cu clinica privată pentru că aceasta îi plăteşte trimestrial zeci de milioane de lei pentru cazarea pacienţilor", mai spune Lucan.

Multivalentul Drăgulescu

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara, Ştefan Drăgulescu (foto), este în acelaşi timp, deputat şi director al Institutului de Boli Cardiovasculare din oraşul de pe Bega.

Pe lângă proiectele de cercetare pe care le are, medicul acordă consultaţii la clinica privată Alias pe care o deţine împreună cu soţia sa, Corina Drăgulescu, şi alţi patru medici din acelaşi institut. Adina Ionac, Silvia Mancaş, Sorin Pescariu şi Milovan Slovenski sunt doctori la Institutul de Cardiologie şi acţionari ai clinicii Alias, al cărei administrator este Daniel Lighezean, un alt coleg al acţionarilor.

Potrivit site-ului de prezentare, clinica Alias oferă servicii medicale cardiologice, fiind partenera Institutului de Boli Cardiovasculare, Universităţii de Medicină şi Societăţii Române de Cardiologie. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, clinica Alias a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 66.400 euro şi un profit de 14.400 euro.