Legea salarizării taie bugete şi lefuri

Guvernanţii îngheaţă salariile bugetarilor şi reduc cheltuielile cu personalul din agenţii. Sindicaliştii şi bugetarii se mulţumesc că în plină criză vor avea locuri de muncă.

Circa 1.384.000 de bugetari au aşteptat ordonanţa adoptată luni seara de Guvern, prin care se limpezeşte felul în care se va face trecerea de la vechile lefuri la cele de pe grila Legii salarizării unitare, valabilă de la 1 ianuarie. CLICK AICI pentru a vedea cum au crescut salariile șefilor de la Poliția Comunitară de opt ori în doi ani

Mai citeşte şi:

Salariile bugetarilor îngheaţă anul acesta

Deşi Executivul a anunţat că ordonanţa respectă un principiu de bază al noii legi, acela că nu se diminuează salariile din 2009, în textul actului normativ a apărut o excepţie: este vorba de angajaţii agenţiilor restructurate la sfârşitul anului trecut, care vor suferi tăieri de lefuri sau chiar concedieri.

Salariul minim creşte

Pentru toţi ceilalţi bugetari care se vor trezi cu salarii mai mici faţă de anul trecut, ordonanţa spune că ei vor primi diferenţa de bani până la nivelul lor din decembrie 2009.

Din februarie, singurele majorări se vor face în cazul „salariilor, soldelor, funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare" care se situează sub 705 lei pe lună. Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), spune că aproximativ 15% din colegii săi din ţară aveau salarii sub 705 lei şi această prevedere este o veste bună pentru ei.

Gărzile vor fi plătite

Salariile de merit primite pe parcursul anului trecut se menţin până se împlineşte perioada de 12 luni pentru care se acordă. Astfel, explică Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, dacă un bugetar a primit salariu de merit începând cu luna aprilie 2009, el îl va încasa până în aprilie 2010.

În sistemul sanitar, ordonanţa prevede că banii pentru gărzile efectuate se menţin la nivelul celor plătite în decembrie 2009. „Să spunem că un medic a făcut patru gărzi în decembrie 2009 şi a primit 100 de lei. Dacă anul acesta are o lună cu şase gărzi, va lua tot 100 de lei", a exemplificat Adrian Bârea, vicepreşedintele „Sanitas".

Nici această situaţie nu este suficient de gravă pentru sindicate: „Suntem mulţumiţi cu îngheţarea drepturilor din 2009. Mai bine aşa, decât fără loc de muncă! Să vedem partea plină a paharului!", îndeamnă Bârea.

Noile norme vor intra în vigoare din momentul apariţiei lor în Monitorul Oficial, adică în câteva zile.

Sindicatele, resemnate

Liderul sindical Sebastian Oprescu crede că va fi o problemă cu orele suplimentare neplătite: „vor fi cazuri când nu se primesc nici bani pentru ore suplimentare şi nici zile libere", explică Oprescu. Teama de a nu-şi pierde slujbele îi face însă pe bugetari să accepte şi această situaţie.

Normele ar putea fi atacate

Cătălin Baciu, pre­şedinte al Confe­deraţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), spune că reducerea cheltuielilor statului este „o cacealma". Baciu se gândeşte chiar să atace în instanţă ordonanţa: „Proiectul nu a fost trecut prin Consiliul Economic şi Social «CES», iar legea spune că este nevoie de avizul CES.

Avizul este consultativ, nu contează dacă pozitiv sau negativ, dar trebuie să existe. Fără el, ordonanţa are viciu de procedură şi noi am mai anulat un proiect din cauza unui viciu de procedură". Baciu spune că CSDR nu a hotărât dacă va cere sau nu anularea actului normativ în contencios administrativ.

Agenţiile, între scăderea salariilor şi concedieri

Cel mai afectat este personalul din agenţiile guvernamentale restructurate anul trecut. Când s-a făcut reorganizarea şi comasarea lor, au dispărut mii de posturi. Problemele lor nu s-au încheiat însă. Bugetele pe 2010 sunt mai mici, astfel încât conducerile sunt puse în situaţia de a alege între două rele: concedieri sau salarii mai mici.

La Inspecţia de Stat pentru Controlul Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), directorul Mircea Zegrean a optat pentru salarii mai mici. „Anul trecut am redus posturile de la 765 la 548, cât a cerut Guvernul. Acum va trebui să reducem cu 20% salariile, ca să ne încadrăm în buget", spune Zegrean. ISCIR se finanţa singur în 2009. Acum primeşte de la bugetul consolidat cât decid guvernanţii.

Banii agenţiilor, la mâna guvernului

Romulus Ştiucă, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare a Mediului, cu 418 angajaţi, susţine că „hotărârea de restructurare este greşită" şi a cerut audienţă la Guvern.

Salariile mai mici sunt la ordinea zilei şi printre cei 1.900 de angajaţi care au fost „mutaţi" în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG) odată cu reorganizarea unor instituţii precum Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei sau Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG).

Guvernul va stabili bugetul pentru cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, însă sutele de angajaţi au deja salarii mai mici cu peste 20%, susţin reprezentanţi ai SGG. „Cele 1.900 de persoane aveau salarii cu mult mai mari faţă decât cele pe care le au acum", a declarat Daniela Nicoleta Andreescu, secretarul general al Guvernului.

Haos printre angajaţii subordonaţi SGG

În unele cazuri, din zeci de angajaţi au rămas doar câţiva. „Din 51 de angajaţi ar fi trebuit să râmânem 30. Nu ştiu câţi mai sunt acum. Sunt locuri vacante, mulţi pleacă, am rămas o mână de oameni", ne‑a declarat Dan Jurcan, şeful fostei ASG, transformată în Departament. În 2010, SGG va primi fonduri cu 32% mai mari pentru salarii, în condiţiile în care, anul trecut, instituţia avea aproximativ 3.000 de angajaţi.

Şi angajaţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului sunt ameninţaţi de restructurări pentru că Executivul analizează desfiinţarea organismului. La Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, bugetul de salarii va fi diminuat cu 18%. „Salariul mediu brut în instituţie este acum de 2.700 de lei", ne-a spus directorul Stejărel Olaru. (Mihaela Dincă)

Sunt multe locuri vacante, unii au plecat. Am rămas o mână de oameni. Nu ştim ce se întâmplă cu ceilalţi.
Dan Jurcan
şef departament