Reacţia lui Băsescu la Raportul C.E.: cheamă Parlamentul din vacanţă pentru Legea ANI
0Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă cu privire la Raportul Comisiei Europene pe justiţie. Documentul CE critică în mod special reorganizarea Legii ANI şi sistemul judiciar românesc.
Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:
Am studiat raportul, el a fost subiect al discuţiilor chiar cu CE. Îl consider un raport care face aprecieri corecte cu privire la realităţile tehnice în raport cu cele patru benchmark-uri pe care România şi le-a asumat la aderare.
Citeşte şi:
Decizie fermă a Curţii Constituţionale: Legea ANI rămâne neconstituţională
Cred că este debalansat cu privire la unele aprecieri politice. Cred că raportul trebuie foarte bine cunoscut. Ar fi optim ca cei care îl dezbat să îl şi citească.
C.E. constată activitatea bună a DNA, dar acuză procesul lent din instanţe. O alta remarcă importantă: in aprilie 2010, CCR a declarat neconstituţionale părţi importante din Legea ANI.
Senatul a adoptat o nouă lege care subminează grav procesul verificării efective, al sancţionării şi confiscării bunurilor nejustificate. Formularea CE mi se pare extrem de dură, pe buna dreptate.
Noua lege restrictionează transparenţa intereselor economice şi financiare ale demnitarilor şi exclude sancţiunile disuasive. Intrerupe dezvoltarea incurajatoare a ANI şi încalcă angajamentele luate de România în momentul aderării. Poate afla şi dl. Frunda.
Aş sublinia formularea gravă cu privire la raportul despre ANI. Asupra acestei formulări voi avea comentarii.
Sistemul judiciar are 3 indicatori după care este măsurat: eficienţa procedurilor, consecvenţa jurisprudenţei, răspunderea sistemului social. La aceşti trei indicatori s-au înregistrat procese mici, nesemnificative. Eu cred că CSM şi Înalta Curte trebuie să facă ceva ca aprecierile să fie îmbunătăţite în rapoartele viitoare.
Va trebui să vedem cum soluţionam problema blocării posturilor în justiţie. Rămâne ca primă opţiune o încercare de transfer.
Guvernul trebuie să-şi asume nişte costuri suplimentare pentru Justiţie pentru a acorda mai multe locuri la instanţele judiciare inferioare.
Sancţiunile nesemnificative aplicate de CSM nu dau încredere în sistemul judiciar.
Inspecţia judiciară este axată mai mult pe apărarea magistraţilor atunci când ei fac plângeri că au fost calomniaţi. Comisia nu neagă această parte, dar o consideră mult prea voluminoasă în raport cu anchetele făcute în cazul în care judecătorii au încălcat legea.
Este o solicitare expresă către Parlament şi Guvern să refacă urgent legea ANI.
C.E. consideră că noua lege ANI reprezintă un pas înapoi în lupta anticorupţie.
Achiziţiile publice nu sunt parte a mecanismului de verificare şi cooperare.
Un ultim lucru, tot din zona achziţiilor publice.
La DLAf suntem din nou într-o situaţie de risc de gen ANI, urmare a deciziei CCR.
Citind cu atenţie raportul, constatăm că sunt câteva instituţii asupra cărora CE şi-a consolidat deja o impresie favorabilă. Acestea sunt Parchetul General, DNA, ANI şi Parlamentul din punct de vedere a adoptării Codului.
În 12 luni, România a adoptat patru codur: Penal, Civil, de Procedură Penală, de Procedură Civilă. De asemeni, proiectele de legi au fost trimise de Guvern la Parlament. Cred că acestea sunt instituţiile asupra cărora C.E. face aprecieri pozitive.
Aprecieri îndoielnice sau negative se fac asupra instituţiilor : Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , CSM, Senat.
Senatul prin prisma modului în care a schilodit Legea ANI care trecuse prin Camera Deputaţilor.
Sunt două momente prin care Curtea Constituţională vine - unul cert legat de Legea ANI şi cel legat de DLAF, corespondentul OLAF.
Privind si la alte decizii ale Curţii , avem decizia cu privire la funcţionarea CNSAS, la pensiile judecătorilor, decizia prin care programul de diminuare a efectelor crizei a fost pur şi simplu respins de CC. Mă întreb dacă nu cumva toate celelalte instituţii ale României îşi vor pierde credibilitatea, în momentul în care mult prea multe decizii ale Curţii au avut efecte internaţionale şi în ceea ce priveşte diminuarea efectelor crizei economice.
Domnul Zegrean defineşte CCR ca fiind o instanţă politico-jurisdicţională.
Industria cărnii sunt băieţii ăia veseli care vin la televizor şi ne anunţă scumpiri.
Banii au fost ceruţi înapoi de OLAF pentru 17 firme. România trebuie sp plătească penalităţi de 16,1 milioane de euro pentru 2007.
Corecţii financiare pentru 2007, şi pentru 2008 pentru incorectitudini în declararea suprafeţelor.
Vreau să trag un semnal de alarmă către beneficiarii fondurilor europene. Fie că sunt administraţii locale, firme - care primesc surse financiare europene - este o atenţionare publică asupra faptului că aceşti bani se verifică în timp, vor veni verificări pentru plăţile care se fac acum. Procedurile trebuie să respecte regula. Competiţia trebuie să fie corectă în alocarea contractelor către câştigători.
Este prima dată când trag un astfel de semnal. Sumele pot fi integral rambursate. Regula este următoarea: dacă în interiorul unei achiziţii - executarea canalizării, de exemplu., dacă una din achiziţii este viciată în procedură, tot contractul se restituie. Oricie element afectează proiectul, se restituie integral toată suma , potrivit UE.
Nerespectarea procedurilor duce peste un an, doi, trei, când vine controlul cu privire la achiziţii, la returnarea banilor. Mi se pare extrem de grav în condiţiile în care - România nu e în cea mai rea situaţia din UE, sunt ţări într-o situaţie mai dificilă decât noi. Nicio achiziţie nu scapă neverificată.
Criticile la adersa ANI au centrat întreaga evaluare a comisiei pe acest aspect afectându-i justeţea şi echilibrul. Înţeleg insatisfacţia CE pentru ce s-a întâmplat la CCR, dar insatisfacţia mea este mai mare decât a CE, pentru că interesul meu este ca România să evolueze pozitiv.
Dar de la incidentul ANI să arunci o tentă profund negativă, când au fost suficiente progrese pozitive marcate chiar de raport, mi se pare o exagerare şi nu o acceptăm. Progresele şi nerealizările trebuie privite aşa cum sunt.
Unele formulări sunt inadmisibilă. Nu suntem de acord ca în acest raport să fie incluse domenii colaterale care depăşesc cadrul agreat al mecanismului.
România s-a angajat la benchmark-ul 2 să creeze o agenţie naţională de integritate. Nu sunt judecător al CC să pot comenta decizia, pot face doar observaţii globale, dar dacă avem o constituţie care nu permite transparenţă pentru interesele şi averile celor aflaţi în funcţii publice, atunci înseamnă că avem o problemă cu constituţia şi procesul de revizuire a Constituţiei României trebuie să înceapă rapid.
Pentru achizitiile publice avem alte mecanisme agreate - OLAF, DLAF
Nu vom accepta formulări care nu reflectă realitatea, de genul România nu-şi respectă anagajamentele. Nu poate spune nimeni că România nu-şi respectă angajamentele, DNA, Parchetul General. Cred că forumlarea este nedreaptă şi sunt obligat să reacţionez arătând că România îşi respectă angajamentele, că suntem determinaţi să le ducem până la capăt şi am convingerea că împreună politicieni, guvern, Parlament, opoziţie vom găsi formulele ca noua Lege ANI să respecte angajamentele.
Un incident nu trebuia să ne facă să ajungem la astfel de formulări. Opoziţia trebuie să facă o diferenţiere între lupa politică şi interesul naţional.
Am decis să uzez de dreptul constituţional de a convoca Parlamentul în sesiune extraordinară. Chiar mâine voi trimite o cerere către cele două Camere. O să cer Parlamentului să revină din vacanţă în prima jumătate a lunii august, pentru că sunt mai multe probleme care trebuie rezolvate, inclusiv legea ANI.
Un alt lucru ce trebuie făcut, ce derivă tot din raport, unde se vorbeşte de procesele prea lungi, în solicitarea Parlamentului nu mă voi limita la ANI.
Un proiect de lege care a trecut tacit de Camera şi stă din decembrie 2009 la Senat legat de neîntreruperea procedurilor în justiţie când se invocă excepţia de neconstituţionalitate: Senatul poate aproba această lege.
Există un proiect de lege la CSM, legea micii reforme în justiţie, care vizează modificarea codului de procedura, codului penal si a altor legi, care are ca obiectiv accelerarea procedurilor, pentru a nu se putea abuza de exemplu de lipsa de apărare.
Aş chema Parlamentul in sesiune extraordinare pentru aceste trei legi. Dacă Parlamentul ar veni in sesiune extraordinara sa aprobe aceste legi, Romania ar putea fi ferită de riscurile de a i se invoca probleme legate de funcţionarea justiţiei când va veni timpul intrării în spaţiul Schengen. Avem obligaţia să fim extrem de precauţi.
Răspunsuri la întrebările de la jurnalişti:
- Senatul a supus la vot legea iniţială a legii la care mai adăugase două amendamente neimportante din cele 9 pe care eu le-am propus Parlamentului când am trimis legea înapoi. Dacă PDL nu vota, legea ieşea şi mai slabă, şi fără cele două amendamente.
- Dacă PDL nu vota legea ieşea cum a venit la mine la promulgare. De asta nu m-aţi auuzit învinovăţind PDL-ul pentru legea ANI.
- Guvernul va face un raport ca răspuns la raportul CE. Noi ne vom informa colegii, ca stat membru, că ne respectăm angajamentele şi că acesta legea ANI) fost un incident.
- Cred că s-au tras concluziile prea repede. Această lege era în procedură, nu era o lege încheiată, Curtea Constituţională a trimis-o din nou în Parlament. Legea care a alertat CE nu există, nu apare în niciun Monitor Oficial.
Comisia Europeană îi recomandă României să corecteze legea ANI pentru a fi conformă cu angajamentele asumate la momentul aderării. România trebuie să asigure o contribuţie efectivă şi continuă a ANI la prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin posibilitatea de a emite decizii obligatorii referitoare la averile nejustificate, în baza cărora să poată fi luate sancţiuni cu forţă de descurajare.
Comisia Europeană va publica un nou raport privind justiţia din România în vara lui 2011
Ministrul Cătălin Predoiu va face o declaraţie de presă pe tema raportului Comisiei Europene, marţi, de la ora 18.15, la sediul Ministerului Justiţiei.
Se încarcă comentariile...
