Marko Bela, preşedinte UDMR, viceprim-ministru: „Preşedintele Băsescu are mereu idei. Unele sunt nereuşite“

Liderul UDMR este sceptic în privinţa revizuirii Constituţiei, considerând că nu există o majoritate de două treimi pentru adoptarea proiectului. El mai susţine că pragul de 10% nu e o propunere bună.

Biroul lui Marko Bela de la etajul al doilea al sediului Guvernului oferă o privelişte generoasă spre Piaţa Victoriei. „Avantajul este că se aud foarte bine toate revendicările protestatarilor care se adună în Piaţă," zice liderul UDMR cu tonul gazdei care le prezintă oaspeţilor casa. În ciuda situaţiei sociale şi economice dificile cu care se confruntă Cabinetul Boc, Marko Bela pare mulţumit, cel puţin în privinţa legii Învăţământului.

Mai citeşte şi:

"Historia": Cine este Gabriel Bethlen, modelul politic al lui Marko Bela

„UDMR şi-a atins scopurile, putem închide acest capitol", precizează preşedintele Uniunii. Marko Bela, 59 de ani, este senator din 1990 fără întrerupere şi preşedinte al UDMR din 1993. A ocupat postul de vicepremier şi în cabinetul Tăriceanu, între 2004 şi 2007, când a demisionat pentru a coordona campania electorală.

Ovidiu Nahoi: Nu s-a mai întâmplat până acum ca Guvernul să meargă la Cotroceni. Ce înseamnă acest lucru în relaţiile dintre Guvern şi preşedinte?

Marko Bela: Într-o astfel de formulă, într-adevăr, nu am mai fost la Cotroceni. Dar eu nu am considerat că acolo ar fi avut loc o şedinţă a Guvernului. A fost o întâlnire a preşedintelui cu membrii Guvernului. În ceea ce priveşte relaţiile dintre preşedinte şi Guvern, eu cred că relaţiile cele mai strânse au fost pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu şi a guvernării CDR. Săptămânal, preşedinţii partidelor de coaliţie ne întâlneam la Cotroceni. Dar erau discuţii politice.

Ion M.Ioniţă: Credeţi că vor mai fi astfel de convocări sau a fost doar o excepţie?

Nu ştiu. La urma urmei, dumneavoastră cunoaşteţi opiniile noastre în privinţa relaţiilor Preşedinţie-Guvern-Parlament. Noi, UDMR, am optat pentru o republică parlamentară şi am avut foarte multe litigii din această cauză şi în celălalt guvern, cel al Alianţei DA. Dar acum, o consultare sau dialog între preşedinte şi Guvern, chiar dacă are loc la Cotroceni, nu cred că ar leza aceste principii.

I.M.I.: Când aţi aflat de proiectul de revizuire a Constituţiei?

Unii au avut impresia că abia s-a constituit comisia pentru revizuirea Constituţiei în Parlament şi imediat a dat Guvernul acest proiect.

O.N.: Şi nu a fost aşa?

Eu am aflat de acest proiect cu vreo zece zile înainte să fie anunţat.

O.N.: A fost discutat în Guvern?

Eu am discutat cu premierul şi ne-a dat o anumită formă a proiectului. Într-adevăr, proiectul nu a mai fost pe masa Guvernului înainte să fie adoptat. Dar UDMR a ştiut.

O.N.: Deci, în Guvern v-aţi asumat proiectul, dar ca partid aţi aveţi alte opţiuni?

Eu am fost pus într-o situaţie dificilă. Pe de o parte, am fost de acord cu înfiinţarea Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. Eu respect regulile În noiembrie a fost un referendum, chiar dacă nu am fost de acord cu convocarea lui. Referendumul a fost validat. Indiferent dacă ne plac sau nu rezultatele, trebuie să facem ceva în legătură cu acest lucru, ţine de regulile democraţiei. Trebuie să aibă loc un vot în Parlament, pentru sau împotrivă, fiindcă eu consider că Referendumul are un caracter consultativ. Sigur, mie nu mi-a plăcut ca Guvernul să facă acestă propunere, dar este una dintre căile constituţionale: Guvernul adoptă un proiect, îl înaintează preşedintelui şi preşedintele îl trimite către Parlament.

O.N.: Şi ce veţi face în Parlament? Veţi susţine parlamentul bicameral?

Da. Oricum, partidele nu au ajuns la un acord cu privire la sistemul parlamentar şi trebuie să se ajungă la un compromis.

I.M.I.: Deci, aţi semnat în calitate de membru al Guvernului proiectul privind trecerea la parlament unicameral, dar ca şef de partid susţineţi legislativul bicameral. Cum explicaţi această poziţie?

În Parlament se poate vota o lege cu care pot să nu fiu de acord, dar eu  trebuie să o respect. Dacă nu am altă posibilitate, pot să şi părăsesc guvernul, însă nu se pune problema. Da, există o contradicţie între ceea ce susţine UDMR şi ceea ce a votat Guvernul.

O.N.: I-aţi explicat premierului această poziţie? E de acord cu ea?

Da, i-am explicat. Am fost solidar cu Guvernul pentru că trebuia transmis mai departe rezultatul referendumului, dar nu suntem de acord cu ideea parlamentului unicameral. Însă nu cred că asta e problema majoră a societăţii.

I.M.I.: Ce speră UDMR de la această dezbatere?

Eu sunt sceptic în legătură cu modificarea Constituţiei. Nu prea văd să se contureze o majoritate de două treimi. În Comisia parlamentară şi noi şi alte partide vom face propuneri legate şi de alte aspecte, nu numai de cele privind referendumul.

Marko Bela crede în guvernele de coaliţie

„Pragul de 10% e inacceptabil"

I.M.I.: Vă simţiţi vizaţi de propunerea preşedintelui de a ridica pragul electoral la 10%? UDMR ar fi scos din Parlament în acel moment.

Probabil că eu am fost considerat naiv, pentru că eu nu am fost de părere că e un atac la adresa UDMR. Consider că nu e o idee prea bună. Preşedintele întotdeauna are noi şi noi idei, dar mai are şi propuneri nereuşite. Este o idee inacceptabilă. Dar această propunere a stârnit animozităţi destul de mari în sânul comunităţii maghiare. Eu am fost în mai multe localităţi şi oamenii m-au oprit, m-au întrebat ce se întâmplă cu acest prag. Maghiarii sunt foarte interesaţi de prezenţa noastră în Parlament. Dar eu cred că nu trebuie să luăm în considerare creşterea pragului la 10%.

O.N.: Aţi discutat cu PDL?

Nu am discutat. Nici ei nu au venit cu această idee.

O.N.:Preşedintele spunea că nu ar trebui să mai avem coaliţii.

Nu sunt de acord nici cu această idee.

I.M.I.: Vi s-au promis garanţii, că UDMR va avea asigurată prezenţa corespunzătoare în Parlament?

O garanţie că maghiarii vor fi prezenţi conform proporţiei lor ar fi bună. Dar cu prag de 10% nu suntem de acord. Ar rămâne în afara Parlamentului curente politice sau partide, chiar dacă ar avea un milion de voturi. Nu cred că ar fi bine.

O.N.: Nu credeţi că un guvern monocolor funcţionează mai bine ca unul de coaliţie?

Eu cred că, dimpotrivă, guvernele de coaliţie sunt de multe ori utile. Sunt mai anevoioase, e adevărat, dar te obligă tot timpul să fii atent şi la celălalt, să negociezi şi, mai ales, înseamnă un control reciproc permanent. Dacă eşti singur în guvern, şedinţele de guvern devin nişte şedinţe de partid, primul ministru e şeful partidului şi nu are împotriviri.

I.M.I.: Vă îngrijorează racolările? Vă gândiţi că, la un moment dat, majoritatea se va putea dispensa de dumneavoastră?

Când eşti într-o coaliţie ai mereu interesul să fii balanţa, să ai votul decisiv. Nu cred că rostul pezenţei maghiarilor într-un guvern ar fi doar voturile aduse majorităţii guvernamentale. O colaborare a maghiarilor cu partidele româneşti are şi alte conotaţii. Desigur, contează şi voturile. Nouă ne convine, repet, ca voturile noastre să fie decisive. Dar problema independenţilor nu e problema UDMR. E în primul rând a partidelor din care pleacă parlamentari.

„Nu se pune problema remanierii. Încă"

I.M.I.: Vă asumaţi rezultatele economice ale Guvernului?

Nu cred că din punct de vedere moral ar fi corect să ne delimităm de vreo măsură a Guvernului. La început am spus că unele măsuri au fost negociate cu FMI înainte de a veni noi în Guvern - bineînţeles că atunci când am venit ştiam la ce venim. Nu zic că am fost de acord cu toate măsurile şi că în unele cazuri nu se putea altfel. Dar nici că în acest moment România ar avea o alternativă la reducerea cheltuielilor şi reforma sistemului de pensii. E nevoie de asta.

O.N.: Întrebarea e dacă măsurile sunt suficiente.

Probabil că nu. Şi trebuie să ne gândim şi la promovarea unei anumite mişcări în economie. Probabil că în această perioadă e mai bine să fii în opoziţie.

I.M.I.: Problema este că nu se trece la reducerile de personal...

Probabil că se vor mai lua anumite măsuri, să vedem până unde putem merge.

O.N.: Aveţi o cifră?

Nu... Aici eu cred că în continuare structurile guvernamentale sunt prea stufoase. Dar când faci asemenea reduceri trebuie să te gândeşti şi ce faci cu cei care pleacă.

I.M.I.: Se pune problema remanierii Guvernului?

Nu încă.

O.N.: Nu încă?

Nu încă. Fiindcă este inevitabil ca, la un moment dat, să se ajungă la o analiză a activităţii într-un guvern. Dar nu cred că a venit timpul.

I.M.I.: Cum stau miniştrii dumneavoastră?

După părerea mea, bine. Laszlo Borbely este, în mod clar, eficient. Kelemen Hunor cred că face şi el faţă foarte bine.

O.N.: Aţi acceptat un compromis, să nu conducă şi Cultele.

Recunosc, iniţial m-a iritat foarte mult. Adică noi, maghiarii, nu putem conduce Cultele? Dar până la urmă am decis să nu mai insistăm.

I.M.I.: Cseke Attila?

Cseke are cele mai mari provocări şi probleme şi îl respect pentru asumarea acestui risc. Eu cred că e un avantaj să nu faci parte din grupările din domeniu. O mare provocare pentru el este introducerea coplăţii.

I.M.I.: Aţi discutat despre eventualitatea unui nou împrumut de la FMI?

Deocamdată nu. Trebuie doar ca experţii FMI să vină pentru a face analiza actualului acord.

Model: principele Bethlen

În anticamera biroului vicepremierului Marko Bela se află două efigii, cu chipurile compozitorului maghiar Béla Bartók (1881-1945) şi al lui Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între 1613 şi 1629.

Marko Bela explică semnificaţia:  „Nu e întâmplător. Bartók Béla e cel mai mare compozitor maghiar. Este născut pe teritoriul României, la Sânnicolau Mare şi a făcut foarte multe pentru muzica populară românească. Bethlen Gábor a fost principele Transilvaniei, un mare politician, care a reuşit să impună un echilibru în Ardeal într-o perioadă plină de conflicte politice şi religioase. Este cel mai apreciat principe al Transilvaniei. Pentru noi este un model politic".

Ţinutul Secuiesc şi reforma administrativă

În aceşti 20 de ani, eu însumi am avut impresia superficială că dacă n-ar exista ungurii în România, anumite soluţii democratice ar putea fi impuse mult mai uşor şi mai repede. (Râde). Dar, reorganizarea regiunilor de dezvoltare am face-o probabil mult mai repede dacă nu ar exista problema Ţinutului Secuiesc. Noi suntem acuzaţi că gândim după criterii etnice, că vrem înfiinţarea unei entităţi în care maghiarii sunt majoritari. Dar şi cei care refuză acest lucru gândesc tot după criterii etnice.

Ei refuză, tot pe criterii etnice, crearea unei regiuni de dezvoltare, care nu ar fi o unitate administrativ-teritorială. Eu aş zice să facem abstracţie de componenţa etnică şi să discutăm despre interesele economice. Ţinutul Secuiesc are o anumită componenţă etnică, dar în spatele acesteia se află şi o anumită coerenţă economică. Secuii de acolo s-au organizat în cursul istoriei şi pentru că zona a avut interese economice comune.

Testul Adevărului

1 Vizite. Nouă, iniţial, nu ne-a plăcut când l-am văzut pe Traian Băsescu venind atât de des în Secuime, fiindcă am avut impresia că urmăreşte să întoarcă secuii împotriva noastră şi să ajute puţin Partidul Civic Maghiar. Acum, acest partid este pe cale de dispariţie. Dar, trebuie să recunosc, că până la urmă e bine să vină acolo politicieni români. Deci, să mai vină!

2 Învăţământ. Legea educaţiei oferă un progres important, un pas mare înainte faţă de ceea ce am avut până acum. S-au eliminat dispoziţiile discriminatorii privind restricţiile în predarea unor materii în limba maternă, cum ar fi Geografia şi Istoria. Faci mult mai repede un patriot dintr-un copil dacă îi vorbeşti în limba sa maternă. Pentru maghiari contează şi descentralizarea, nu numai că ai o şcoală maghiară, dar tu ca părinte sau ca administraţie locală poţi avea un cuvânt de spus.

3 Ungaria. Noi vom încerca să avem o colaborare cât mai bună cu FIDESZ, e în interesul nostru. Noi am spus că maghiarii de aici trebuie să colaboreze cu orice guvern de la Budapesta. Ungaria acordă un anumit sprijin, prin fundaţii, instituţiilor culturale, educaţionale, cultelor de aici, e clar că avem nevoie de această susţinere. În acelaşi timp, e în interesul României să avem în acest spaţiu al Europei un parteneriat cât mai strâns cu Ungaria. Avem proiectul Dunărea, domeniul energetic şi aşa mai departe.

4 Extremişti. Mă îngrijorează ascensiunea extremei drepte. Victoria zdrobitoare a FIDESZ le dă posibilitatea să nu colaboreze cu Jobbik. Din acest punct de vedere, nu văd pericolul ca extrema dreaptă din Ungaria să influenţeze guvernarea. Dar nu mă bucur, mă îngrijorează şi nu-mi place că au apărut astfel de grupări (Garda Maghiară n.n.) în România. Din fericire, membrii unor asemenea grupări sunt în număr mic.

5 Acuzaţii. De 20 de ani suntem acuzaţi de unii că facem compromisuri, că ne-am vândut românilor, că suntem prea moderaţi. Din 1990 încoace am auzit fel de fel de acuzaţii. Dar, întotdeauna am avut susţinerea comunităţii maghiare, dacă am reuşit să fim eficienţi prin prezenţa noastră în Parlament sau în Guvern. Am simţit că pierdem o parte din susţinere dacă am fost blocaţi.

Vicepremierul Marko Bela, la Interviurile 2+1: Prima parte

Vicepremierul Marko Bela, la Interviurile 2+1: Partea a doua

Vicepremierul Marko Bela, la Interviurile 2+1: Partea a treia