ÎPS Teodosie a pângărit sângele Domnului
0
În 2002, Arhiepiscopia Tomisului, păstorită de Înalt Preasfinţitul Teodosie, a primit de la Guvernul Năstase ferma de la Nazarcea: 350 de hectare de viţă-de-vie şi pomi fructiferi. Pentru a intra în posesia fermei Nazarcea, reprezentanţii Bisericii au promis că vor ridica mai multe aşezăminte sociale. După opt ani nu au ridicat nimic. Doar au distrus.
Inginerul Popa mângâie orizontul cu palma. „De acolo până acolo e livada de piersici". De sub cozorocul şepcii, omul priveşte „livada": în iarba uscată, sutele de cioate stau în şir ca nişte braţe amputate. S-a ales praful de plantaţia care aproviziona litoralul cu cele mai vestite piersici din ţară.
Citiţi şi: Mănăstirile fac bani frumoşi din turismul religios adaptat cu evlavie la economia de piaţă
Preoţii şi-au făcut asociaţie, Sfântul Sinod îi ameninţă cu răspopirea
FOTO „Răspopiţi" catolici din Austria păcătuiesc în România
EXCLUSIV Zeci de pensionari sunt batjocoriţi de o grupare religioasă din Germania
O mare parte din plantaţia de cireşi de aici a avut aceeaşi soartă. În urmă cu câteva săptămâni, o drujbă i-a retezat de la înălţimea unui om. Cel care tăiase nu a mai stat să se aplece. Inginerului Vasile Popa (63 de ani), om în toată firea, mai că îi vine să plângă.
„Această fermă era elita ţării, eram pe locul doi în ţară la calitate. Exportam în toată lumea". Ca specialist agronom, a îngrijit 45 de ani plantaţiile de la ferma Nazarcea. Şi-ar fi dorit să apuce pensia înainte de anul 2002, când „au venit popii" şi a devenit angajatul Arhiepiscopiei.
Cum şi-a furat statul grădina de aur
Pentru ca preoţii din Constanţa să devină stăpâni peste ferma de la Nazarcea, Guvernul Năstase a trebuit să fenteze legea. Astfel s-a ajuns într-o situaţie bizară: statul a trebuit să vândă un bun, dar fără a primi bani din tranzacţie, ci oferind suma necesară cumpărării.
Intriga afacerii păguboase începe în Anul Domnului 2002. Atunci, Arhiepiscopia Tomisului avea să primească în folosinţă 350 de hectare de teren agricol deţinute până atunci de societatea de stat Nazarcea-Ovidiu - S.A.
Tranzacţia însemna practic condamnarea societăţii la faliment întrucât terenurile cu livezi şi viţă-de-vie erau singurele active aducătoare de venit pe care le mai avea ferma constăţeană. Scopul pe care Arhiepiscopia Tomisului îl invocase pentru preluarea livezilor şi a podgoriei era creşterea acţiunilor de ajutorare socială.
Domeniul viticol Nazarcea a fost pus pe butuci de administratorii Arhiepiscopiei Tomisului Foto: Mihai Ciobanu
Pentru început, Arhiepiscopia avea să realizeze o singură „binefacere" certă: disponibilizarea celor 250 de angajaţi la Nazarcea. Astăzi mai lucrează pe plantaţia preoţească şase muncitori. Şi aceia angajaţi la negru, după cum susţine fostul administrator, Nicolae Marghiol. Miluirea Arhiepiscopiei s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 300 din 2002, semnată de Adrian Năstase, în care se menţiona că se trece ferma în folosinţa Arhiepiscopiei.
Exista o problemă - Arhiepiscopia trebuia să cumpere activele, căci primirea lor gratuită ar fi fost ilegală. Impedimentul avea să fie rezolvat printr-o şmecherie: în aceeaşi zi, Guvernul aprobă Hotărârea nr. 299, în care i se menţiona evaziv : „Se aprobă alocarea de la bugetul de stat a sumei de 300.000 de lei (100.000 de euro) Arhiepiscopiei Tomisului în vederea achiziţionării unui imobil".
Nota de fundamentare din arhiva Secretariatului General al Guvernului înlătură însă misterul: pentru a fenta legea, Guvernul Năstase aloca 300.000 de lei (100.000 de euro) Arhiepiscopiei pentru ca aceasta să îi dea tot Guvernului Năstase pentru cumpărarea fermei. Statul plătea cu o mână nişte bani pe care îi încasa cu cealaltă.
Afaceri în numele nevoiaşilor
Preoţii din Constanţa nu s-au mulţumit doar cu cele 350 de hectare de livadă şi viţă-de-vie primite în primăvara lui 2002. În toamna aceluiaşi an, reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au bătut din nou la uşa Guvernului şi au cerut un şir lung de alte active: dormitoare, şoproane, magazii, cantine, sedii de fermă aflate încă în proprietatea păgubitei Nazarcea S.A.
Preoţii au poftit, iar Guvernul i-a servit. În septembrie 2002, acelaşi Adrian Năstase semnează trecerea în folosinţă gratuită a Arhiepiscopiei a mai multor depozite. Tot atunci li s-au dat zeci de autovehicule şi utilaje: „tractoare - 39 de bucăţi, maşini agricole diverse, mijloace auto - 10 bucăţi". Toate aceste utilaje parcă au intrat în pământ. „Există la fermă doar trei tractoare, pe care le-a cumpărat Arhiepsicopia. Eu nu am văzut aici niciun alt autovehicul sau utilaj", spune fostul şef de fermă al Arhiepiscopiei Tomis, Vasile Popa.
„Utilajele au dispărut.
Le-au vândut cei de la Arhiepiscopie!", susţine cu tărie fostul director de la fermă Nicolae Marghiol. La rândul lor, reprezentanţii Arhiepiscopiei recunosc că au semnat pentru primirea utilajelor într-un proces-verbal încheiat în 2004 între Administraţia Domeniilor Statului şi instituţia bisericii. Numai că, în realitate, utilajele nu au mai ajuns la Arhiepiscopie, ci au fost vândute de lichidatorul Nazarcea S.A. La primirea averii de la Nazarcea, Arhiepiscopia Tomisului a promis că din veniturile fermei se vor construi mai multe adăposturi pentru nevoiaşi.
„Arhiepiscopia Tomisului a iniţiat un program de întemeiere şi dezvoltare a unor aşezăminte sociale în cadrul cărora se asigură asistenţă socială constând în oferirea de adăpost şi hrană (...), deziderate ce se vor realiza prin exploatarea adecvată a suprafeţei de teren transmise". După opt ani, numărul „adăposturilor sociale", promise de Arhiepiscopia Tomisului la încheierea afacerii Nazarcea, este zero.
„Minunea" de la Tomis
Imagine din pliantul de promovare la export a vinului moştenit de preoţi în 2002
Podgoria de la Nazarcea era una dintre cele mai productive din Dobrogea. Însă viţa-de-vie, odată ajunsă în proprietatea preoţilor, a avut aceeaşi soartă ca şi livezile. Zeci de hectare de vie sunt îngropate în bălării pentru că nu au mai fost arate de ani întregi. Specialiştii de la Direcţia Agricolă Constanţa cunosc soarta pe care a avut-o podgoria ajunsă în proprietatea Arhiepiscopiei.
„Via e un fiasco total. Din ce am constatat la faţa locului nu s-a făcut aproape nimic: nu s-a arat, nu s-a stropit. E terminată, se usucă pe an ce trece. Este o vie în care nu s-a investit şi e normal să moară", spune inginerul Ciami Tănase, de la Inspecţia pentru Control Tehnic Vitinicol din cadrul Direcţiei Agricole Constanţa.
Cifrele dezastrului se traduc astfel: producţia de vin în 2002, pe când via era încă îngrijită de angajaţii statului: 600.000 de litri de vin. Producţia 2010: 15.000 de litri de vin. „Anul acesta s-au recoltat cam 30 de tone de struguri. Din cele 175 de hectare de viţă-de-vie, mai sunt cam 70 de hectare de vie necompromisă. Nu s-a mai arat aici de trei-patru ani", spune fostul şef de fermă Vasile Popa.
Omul îşi aminteşte că s-a dus să ceară bani de nenumărate ori la preoţii care, din 2002, s-au perindat pe acolo în calitate de administratori. Le-a spus că, fără să fie stropite şi arate, plantaţiile mor, dar de fiecare dată i s-a zis că nu sunt bani. În primăvara acestui an, locul de administrator ocupat până atunci numai de preoţi a fost luat de fostul primar al comunei Ciocârlia, Nicolae Marghiol. „Cel mai mare dezastru pe care l-am văzut de când sunt. Un dezastru-dezastru!", descrie Marghiol situaţia fermei pe care a administrat-o timp de şase luni.
„M-am cunoscut cu ÎnaltPreasfinţitul Teodosie la ziua mea de naştere şi mi-a propus postul de director, să vin să mă ocup de fermă", povesteşte Marghiol. Cei doi se puteau întâlni foarte bine şi pe holurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Arhiepiscopul are un dosar pentru trafic de influenţă, iar Marghiol a fost cercetat pentru deturnare de fonduri pe vremea când era primar.
Înalt preasfinţit cu dosar penal
Teodosie Petrescu a fost numit arhiepiscop al Tomisului în 2001 după ce a slujit ca episcop vicar al Bucureştiului. În 2009, un reporter incognito de la „România Liberă" i-ar fi dat mită petru a-i cumpăra susţinerea în tentativa de a deveni preot. Anul acesta, ANAF a pus sechestru pe mai multe bunuri ale Arhiepiscopiei, dar Teodosie a reuşit în doar o lună să strângă un milion de euro şi să achite datoria.
„Biserica: bani şi politică, din episoadele anterioare
2 noiembrie. Ce fac preoţii cu un hotel primit ilegal? Evaziune - Arhiepiscopia Craiovei a primit de la Guvernul Tăriceanu un complex motelier cu 120 de locuri de cazare pe care le închiriază la negru.
28 octombrie. Afaceri cu credinţă într-o fostă cazarmă - Statul a cedat o fostă bază militară cu zeci de clădiri şi 60 de hectare de pădure unei parohii ortodoxe cu 80 de enoriaşi.
25 octombrie. Hoteluri instalate în Casa Domnului - Biserica a primit clădiri care depăşesc în total suprafaţa Casei Poporului
24 octombrie. Biserică, hoteluri şi restaurante - Ajutate de stat cu terenuri, hoteluri şi diverse imobile pentru activităţi sociale, bisericile s-au „reprofilat" pe activităţi turistice care aduc venituri instituţiilor religioase.
18 octombrie. Afaceri şi politică în numele Domnului - Cultele din România nu resimt efectele crizei economice. Facilităţile fiscale, fondurile imense alocate de stat şi afacerile derulate cu succes au adus profituri în conturile Bisericii Ortodoxe Române.
17 octombrie. Biserica face profit pe timp de criză - Preoţii au învăţat să scoată bani din orice: imobiliare, turism, agricultură, construcţii, editare de cărţi, energie şi chiar la bursă.
17 octombrie. Pomeni politice în cutia milei fără fund - În ultimii 20 de ani, statul a acordat Cultelor, de la buget, 784 de milioane de dolari, cea mai mare parte a sumei revenind BOR.
Vinul moştenit, vândut cu 7 euro sticla
11 noiembrie 2010. Un angajat al Arhiepiscopia Tomisului negociază cu un reporter incognito o tranzacţie cu vin
De mai bine de un an, pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului este postat un anunţ privind vânzarea unei cantităţi uriaşe de vin din producţia din 2002 şi 2003 de la Nazarcea. „Arhiepiscopia Tomisului deţine în proprietate o cantitate considerabilă de vin de calitate superioara (pentru export). Acesta provine din diferite soiuri de vie din Complexul Viticol Nazarcea"- aşa începe mesajul care scoate la vânzare 455 de mii de litri de vin.
Arhiepiscopia, faţă-n faţă cu Justiţia
Anul trecut, „Adevărul de Seară" Constanţa a solicitat Arhiepiscopiei Tomisului detalii referitoare la anunţul cu pricina, dar reprezentanţii biroului de presă au refuzat să difuzeze orice informaţie pretextând că vânzarea cantităţii uriaşe nu este de interes public. Pentru a afla detalii despre vinul produs de fosta fermă de stat trebuie să pretinzi că eşti un potenţial client. Imediat eşti invitat la Palatul Arhiepiscopal pentru degustare.
Testarea mărfii are loc chiar în biroul de asistenţă socială unde un angajat îţi toarnă vin în pahare în timp ce dă indicaţii unei colege: „Aşa, Riesling din 2003 să-l deschid un pic...". Preţul vinului este mult peste cel al unuia obişnuit de pe piaţă: 7 euro pentru o sticlă de 750 de ml de vin din 2002 şi 6 euro pentru o sticlă din 2003. Asta înseamnă că doar de pe urma vinului rămas din anii de glorie ai fermei Nazarcea Arhiepiscopia obţine peste 4 milioane de euro.
„Adevărul" a solicitat Arhiepiscopiei Tomisului un punct de vedere referitor la dezastrul în care a fost adusă imensa fermă de la Nazarcea. „Hotărârile nedrepte, date de justiţie au făcut ca până în anul 2008, să nu putem să ne exercităm drepturile prevăzute de H.G. 300/ 2002. În acest timp (...) terenurile agricole s-au degradat aproape în totalitate", s-a rezumat să răspundă preotul Constantin Boc, reprezentantul instituţiei în relaţia cu presa. Din 2008 şi până acum terenurile continuă să se degradeze. În urmă cu o săptămână, reporterii „Adevărul" au găsit pomi proaspăt tăiaţi în livadă.
"Hotărârile nedrepte, date de justiţie au făcut ca până în anul 2008, să nu putem să ne exercităm drepturile."
Constantin Boc
purtătorul de cuvânt al
Arhiepiscopiei Tomisului
Se încarcă comentariile...
