Cei 500.000 de români cu drepturi de autor cheltuiesc pe transport, formulare şi timpul petrecut la ghişee mai mult decât estimează Guvernul să încaseze din colectarea contribuţiilor sociale. Estimările „Adevărul“ arată că, până a ajunge să-şi plătească noile taxe, un român mai cheltuieşte lunar 33,4 lei pentru transport, formulare şi timpul pierdut la cozi.
Pentru ca statul să încaseze în fiecare lună 12,7 milioane de lei (3,02 milioane de euro) din taxarea drepturilor de autor, aşa cum a estimat Executivul, peste 500.000 de persoane vor cheltui suplimentar contribuţiilor alte 16,7 milioane de lei (3,97 milioane de euro). Asta în cazul în care ei aleg să se deplaseze la fiecare instituţie abilitată, ceea ce presupune un timp mediu de trei ore pe care îl vor petrece la ghişee dintr-o zi de lucru.
Citiţi şi:
Preşedintele Academiei Române: „Trebuie să stăm şi noi la coadă"
Şeitan: "Nu vom da penalizări celor care nu plătesc acum impozit pe dreptul de autor"
Cozi, nervi şi umilinţe la ghişeele din Arad, de asta au parte arădenii în ultimele două zile
Pentru a ajunge la cele trei ghişee, Casa de Sănătate, Casa de Pensii şi Agenţia de Şomaj, un angajat cu contract de drepturi de autor pierde în medie trei ore dintr-o zi de lucru. La un salariu mediu net pe lună de 1.422 lei, o oră de muncă este de 8,46 lei. Astfel, timpul pierdut la cozi valorează 25,4 lei.
La poştă, mai ieftin
La cele trei ghişee, angajatul trebuie să se prezinte cu formularele scoase la imprimantă, întrucât multe dintre instituţii spun că nu mai dispun de resurse pentru distribuirea acestora. În plus, acesta are nevoie de copii după mai multe documente. Pentru asta, el trebuie să mai plătească cel puţin trei lei. Dacă adăugăm şi transportul, plătitorul de contribuţii trebuie să mai scoată din buzunar, în medie, încă cinci lei.
Astfel, toată această birocraţie îl va costa suplimentar în fiecare lună 33,4 lei, adică mai mult decât estima statul că va încasa de la un contribuabil. Dacă plătitorul de contribuţii alege să-şi depună declaraţiile şi să vireze sumele aferente prin poştă, acesta va plăti puţin mai mult, dar nu va pierde timp la cozi. Pentru fiecare scrisoare cu confirmare de primire expediată la Casele Judeţene, el va plăti câte cinci lei. Virarea contribuţiilor prin mandat poştal va presupune un comision mediu de cinci lei. O altă variantă, dar încă nefuncţională, este trimiterea formularelor şi plata contribuţiilor online.
Cât ar încasa statul de fapt
Dacă luăm în calcul că fiecare dintre cei 500.000 de angajaţi cu venituri pe drepturi de autor încasează lunar 1.422 de lei, contribuţiile aferente acestei sume s-ar ridica la 234,63 lei. De aici rezultă că statul ar încasa lunar din aceste contribuţii 117,31 milioane de lei, şi nu 12,66 milioane de lei cum au estimat în nota de fundamentare a Ordonanţei. De exemplu, la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au colectat în primele două zile 75.000 de lei.
„Până miercuri la Agenţia din Bucureşti şi la cele teritoriale s-au prezentat 36.604 persoane. Cei mai mulţi au fost din Bucureşti - 15.000, la Cluj - 4.500 şi la Constanţa - 1.930. Avem un program flexibil, aşteptăm pe toată lumea să vină să-şi depună declaraţiile", a declarat pentru „Adevărul" Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Cine şi cât plăteşte?
Sunt vizaţi la plata contribuţiilor artiştii, ziariştii, fotbaliştii şi orice alte persoane plătite prin contracte de drepturi de autor. Lor li se alătură taximetrişti, medici, vânzători de legume în piaţă şi toate persoanele fizice autorizate (PFA). Înainte de plata contribuţiilor, se calculează venitul net ca 80% din venitul brut. Contribuţiile se plătesc ca procente din venitul net, astfel: 10,5% la pensii, 0,5% la şomaj şi 5,5% la sănătate.
Misterele neelucidate ale contribuţiilor la stat
Doina Pârcălabu, Mihai Şeitan şi Silviu Bian nu văd niciun haos
Procedura de plată şi efectele noilor dări către stat au rămas încă neelucidate de către şefii instituţiilor care se ocupă de încasarea lor de la beneficiarii drepturilor de autor, ai convenţiilor civile şi ai celorlalte venituri de natură profesională.
Prima dintre ele derivă dintr-o contradicţie dintre ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului fiscal şi normele ei de aplicare: prima spune că angajatorul trebuie să declare, să calculeze şi să plătească aceste contribuţii, în timp ce metodologia spune că angajatul trebuie să le facă.
Întrebat ieri de ce nu se respectă ordonanţa, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, ne-a declarat că "e mult mai complicat ca angajatorul să plătească, deşi din partea dumneavoastră pare simplu. Sunt conturi diferite şi trebuie să se facă diferenţierea sumelor".
Misterul numărul 3: stagiul de cotizare
Altă nebuloasă este obligativitatea prezentării, la dosarul de la Casa de Pensii, a unei copii după decizia de impunere de la circa financiară unde este înregistrată persoana cu venituri suplimentare. Acest document a fost invocat de conducerea Casei de Pensii ca fiind folositor pentru a dovedi „calitatea veniturilor", numai că decizia de impunere se referă la veniturile din anul trecut, nicidecum la cele din luna iulie, pentru care se plătesc contribuţii, prin urmare pare inutilă.
Un al treilea mister este cel referitor la stagiile de cotizare pentru pensii şi şomaj. Potrivit normelor metodologice, odată cu plata contribuţiei, perioada de muncă prin contract de drepturi de autor şi celelalte forme de plată individuale se consideră stagiu de cotizare.
Numai că acesta este calculat la o treime din stagiul unui asigurat cu carte de muncă. Cu alte cuvinte, dacă un artist este plătit doar pe drepturi de autor, pentru a-şi îndeplini vechimea de 25 de ani de muncă necesari acum pensionării, el ar trebui să lucreze de trei ori perioada de 25 de ani, adică 75 de ani.
Potrivit legii, peste 20 de ani, această perioadă minimă obligatorie va creşte la 35 de ani, prin urmare acelaşi artist va trebui să lucreze 105 ani. Ministrul Muncii şi şefa Casei de Pensii, Doina Pârcălabu, au refuzat să lămurească şi această problemă.
Plata online. Ba nu se poate
Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat ieri că până la sfârşitul lunii septembrie Ministerul Comunicaţiilor va face posibilă plata online a contribuţiilor pentru veniturile de natură profesională prin portalul e-Romania. Câteva minute mai târziu, cerând lămuriri suplimentare şefei Casei de Pensii, Doina Pârcalabu, ea a recunoscut că plata online nu va fi posibilă decât după introducerea semnăturii electronice pentru persoanele fizice.
Ministrul a amintit că actele se pot transmite prin poştă, iar banii pot fi viraţi în conturile agenţiilor judeţene de ocupare şi a caselor de pensii pentru a fi evitate cozile de la ghişee. Şeitan a precizat că termenul până la care trebuie finalizat acest lucru este 25 septembrie, el adăugând că declaraţiile nu trebuie să se depună lunar, acest lucru fiind necesar doar acum, iar din lunile următoare se vor face doar corecţii dacă apar schimbări.
Zoom
Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a spus că a dat o circulară prin care penalizările se vor da din momentul în care sistemul va fi pus „pe picioare" şi va funcţiona, interesul în acest moment fiind ca oamenii să vină şi să-şi achite contribuţiile.
4 luni sunt luate în calcul ca vechime în muncă pentru o persoană plătită doar pe drepturi de autor pentru un an de lucru.
Declaraţia de pensie se depune declaraţia pentru CAS la Casa
Judeţeană/de Sector de Asigurări Sociale din raza în care îşi are
domiciliul/reşedinţa beneficiarul de venit. Descarcă aici formularul pentru declaraţie!
Declaraţia de şomaj se depune la Agenţia Judeţeană/de Sector
a Oficiului Forţelor de Muncă în raza în care îşi are
domiciliul/reşedinţa beneficiarul de venit. Descarcă aici formularul pentru declaraţie!
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza