Forbes: Cum au trăit românii în timpul regalităţii

Regele Mihai I a anunţat că, începând de marţi, 10 mai 2011, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern au fost anulate.

Citiţi şi:

Neagu Djuvara: „Prinţul Nicolae ar putea fi viitorul Rege”

Decizia Regelui Mihai I se bazează pe "autoritatea nedisputată ca Şef al Casei Regale a României", luând în considerare decizia Regelui Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Regale şi urmând datoria sa fată de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii săi, ţinând cont de articolele 1(10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate la 30 decembrie 2007.

Primul rege al României, Carol I şi-a început oficial domnia în aprilie 1866. A fost întemeietorul dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, care va conduce ţara până în 1947, când a fost proclamată Republica Populară Română. Domnia lui Carol I a durat până în septembrie 1914, timp de 48 de ani, fiind cea mai lungă din întreaga istorie a statelor române. În anul 1881, este adoptată titulatura de Casa Regală a României.

În timpul lui Carol I, principatele române capată notorietate în Europa, câştigându-şi independenţa după războiul cu Imperiul Otoman din 1877-1878. Tot în perioada domniei lui Carol I, în 1913, în urma celui de-al doilea război balcanic, terminat prin Tratatul de la Bucureşti, din 1913, România obţine partea de sud a Dobrogei, Cadrilaterul.

Carol I s-a implicat activ în procesul de modernizare al ţării. Astfel în anul 1869 se construieşte prima cale ferată: Bucureşti – Giurgiu. Pînă în 1878 reţeua de cale ferată ajunge la 1.300 km, fapt ce a ajutat la susţinerea Războiului de Independenţă. După recuperarea Dobrogei, Carol I susţine proiectul construirii podului de peste Dunăre, de la Cernavodă.

În ciuda unei dezvoltări rapide a infrastructurii, Principatele Române rămân un stat slab dezvoltat, în raport cu majoritatea statelor din Europa. Economia se baza în cea mai mare parte pe agricultură, ce asigura aproape 80% din exporturile ţării. Schimurile comerciale ale României se intensifică, astfel încât exporturile de grâu din perioada 1896 – 1900 cresc cu 189% faţă de 1862 – 1866, iar cele de porumb se majorează cu 283%.

Citiţi materialul integral pe Forbes.ro