Fiul părintelui Galeriu, acuzat că a turnat la Securitate

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Rodion Galeriu. Medicul Rodion Galeriu, fiul părintelui Constantin Galeriu, este acuzat de CNSAS că ar fi colaborat cu Securitatea. El susţine că a fost forţat să semneze angajamentul de colaborare.

Rodion Galeriu (64 de ani), fiul părintelui Constantin Galeriu, ar fi colaborat cu Securitatea ca informator, în perioada 1976-1984, cu numele conspirativ „Popescu". Scopul recrutării: supravegherea informativă a unui coleg, medicul Ion Brad - în dosarul „Sănătatea", şi, ulterior, a unor studenţi străni de la Institutul Petrol şi Gaze din Ploieşti.

Citiţi şi:

Scriitoarea Herta Müller a fost urmărită de Securitate şi în Vest
Sub presiunea Securităţii

CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate în cazul lui Rodion Galeriu, calitatea de colaborator al fostei Securităţi, şi a depus şase note informative, angajamentul de colaborare al lui „Popescu" şi mai multe rapoarte date de ofiţeri de Securitate. Medicul a fost verificat de Colegiu după ce a candidat, în 2008, pentru un loc de deputat pe listele PNŢ-CD.

„Înţelegând că apărarea securităţii statului este o datorie a fiecărui om cinstit şi patriot, eu, Galeriu Rodion /.../ mă angajez să ajut organele de securitate despre orice persoană, faptă sau împrejurare pe care eu le voi aprecia că periclitează securitatea statului. Mă angajez să nu discut cu nimeni referitor la această colaborare", arăta, la 27 iunie 1976, Galeriu, în angajamentul olograf.

Recrutarea, pe bază de sentimente patriotice

Propunerea de recrutare a lui a fost făcută, la 10 iunie 1976, de către locotenentul-colonel Constantin Jipa, şi confirmată două zile mai târziu de către colonelul T. Toanţă - şeful Serviciului 1 Prahova.

„Candidatul dispune de calităţi şi posibilităţi de informare a scopului pentru care-l recrutăm. Candidatul va fi recrutat pe bază de sentimente patriotice, într-un loc dinainte stabilit în clădirea Gării de Sud, din oraşul Ploieşti, după orele de program, de către lt. col. Jipa C., care-l are în contact. În procesul recrutării se va insista pe determinarea candidatului să colaboreze cu oraganele noastre în mod conştient, sincer, organizat şi conspirat, apoi va fi instruit cu privire la modul cum să culeagă informaţii".

Note informative

Securitatea din Prahova avea deschis un dosar de urmărire infomativă pe numele medicului Ion Brad, pentru „intenţii de evaziune şi relaţii suspecte cu studenţii străni". Ofiţerul de Securitate a semnat un raport de informare în care a arătat ce i-a povestit, la 20 august 1976, „Popescu" despre Ion Brad. „Este membru al cultului baptist şi activează în cadrul unei biserici a acestui cult din Bucureşti, unde are soţia şi doi copii; are un frate fugit din ţară de la care a spus că primeşte medicamente.

A refuzat să depună jurământul de credinţă anul trecut. A discutat cu el dr. Fica, directorul spitalului municipal nr. 2 din Ploieşti", a povestit securistul în urma informaţiilor care i-ar fi fost furnizate de Rodion Galeriu. „Întrebat care sunt motivele pentru care a refuzat să depună jurământul de credinţă, a spus că intenţionează să ceară plecarea în străinătate; are pasiune pentru tehnică", mai nota ofiţerul de Securitate discuţia cu „Popescu".

Informaţii despre studenţii străini

Notele informative date de „Popescu" au vizat studenţi străini care veneau la cabinetul lui pentru tratament.  „Într-o discuţie avută cu un student irakian (numele urmând a-l preciza ulterior) referitoare la incidentele din Liban, acesta sublinia diferenţa socială existentă între mahomedani şi creştini ca fiind unul dintre motivele conflictului din zonă, prezentându-i pe creştini ca şi favorizaţi şi înstăriţi. Privitor la conflictele din zonă afirmă că: Liban, Algeria, Somalia şi Irakul sunt filo-sovietice, celelalte înclinând spre SUA", scria „Popescu", la 1 iunie 1976. „În toamna anului trecut, îmi amintesc că venind pentru consultaţie şi tratament la cabinet, am discutat cu doi elevi libanezi, Majed şi Asaad, în legătură cu nemulţumirile pe care le-ar avea în România.

Singura lor nemulţumire era legată de locuinţă, ei dorind să locuiască în oraş la gazdă, deoarece în cămin erau cazaţi 4-5 într-o cameră şi că, din această cauză, nu pot învăţa", scria „Popescu", într-o notă olografă, la 27 august 1975.

„Popescu" nu a rezolvat sarcinile trasate

La 29 decembrie 1984, maiorul Ion Oprea a redactat un referat cu propunere de încetare a legăturii cu informatorul „Popescu". „Informatorul «Popescu», real Galeriu Rodion, a fost recrutat la 30 iunie 1976 pentru supravegherea informativă a studenţilor străni. Deşi a acceptat colaborarea, nu a rezolvat sarcinile trasate, sutrăgându-se în mod sistematic pe motiv că nu are timp şi nu a întâlnit persoanele indicate", raporta maiorul Ion Oprea. Cererea de încetare a legăturii cu „Popescu" a fost aprobată, de un ofiţer superior, la 30 decembrie 1984.

Cine a fost părintele Galeriu

Părintele Constantin Galeriu (1918-2003) a fost unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române, preot şi profesor de teologie. Din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare a fost întemniţat de două ori, perioadele 7.08-7.09 1950 şi 16.08.1952-26.10.1953, şi trimis la Canal. După eliberare este urmărit constant de Securitate, fiind acuzat că ar fi fost membru al Frăţiilor de Cruce legionare. În 1974 a fost numit preot paroh la Biserica Silvestru din Bucureşti, iar de la 1 ianuarie 1990 a fost numit vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Încetarea colaborării

Încheierea legăturii dintre Rodion Galeriu şi Securitate s-a produs la 30 decembrie 1984. Ofiţerii de Securitate au ajuns la concluzia că informările lui „Popescu" nu sunt utile.

„Se încearcă terfelirea numelui Galeriu"

„Este uşor de înţeles, pentru cine doreşte cu adevărat să înţeleagă, faptul că numele de Galeriu cântăreşte greu şi azi, şi că se încearcă macularea, terfelirea şi batjocorirea activităţilor anticomuniste ale familiei mele şi, în special, ale tatălui meu, părintele Constantin Galeriu", le-a scris judecătorilor
Rodion Galeriu.

Medicul a explicat instanţei că este adevărat că a semnat acel angajament, dar în urma presiunilor exercitate de securişti, şi pentru a scăpa de supravegherea acestora, „ceea ce a fost şi o iluzie, şi o dovadă de imaturitate din partea mea". „Niciodată nu am efectuat vreun act specific activităţii de informator, cele şase note întocmite în perioada 30 iunie 1976-30 decembrie 1984 conţinând banalităţi, motiv pentru care s-a decis încetarea legăturii cu subsemnatul", mai arată Galeriu. El a ţinut să precizeze că dosarul de la CNSAS este incomplet şi conţine foarte multe ştersături. „Corect era ca reclamanta CNSAS să depună notele informative cu privire la supravegherea mea şi a familiei mele,a părinţilor mei şi, în special, acele materiale în care sunt trasate sarcini şi stabilite metodele pentru persecutarea, hărţuirea şi intimidarea noastră", mai arată Galeriu.

Ameninţări

Rodion Galeriu scrie că el este fiu, frate şi tată de preot şi că el este fost student exmatriculat de la Facultatea de Teologie. „Biografia mea, prin viaţa şi activitatea tatălui meu, la care am ţinut nesfârşit, a fost desfigurată de cizma Securităţii. Mamei mele, care a trăit ca o sfântă când tata era arestat, singură şi fără venituri sigure, crescând patru copii, Securitatea îi lăsase o promisiune: «Ţineţi minte: soţul vă va muri în puşcărie, veţi ajunge ca prostituatele, iar copiii dumneavostră vor fi cerşetori la colţul străzii». Slavă Domnului, profeţia lor nu s-a împlinit, iar Dumnezeu şi-a arătat prezenţa Lui în familia mea", a conchis Rodion
Galeriu.

"Este uşor de înţeles, pentru cine doreşte cu adevărat să înţeleagă, faptul că numele de Galeriu cântăreşte greu şi azi, şi că se încearcă macularea, terfelirea şi batjocorirea activităţilor anticomuniste ale familiei mele."
Rodion Galeriu medic