Varianta autoritătilor: Firma-fantomă ar fi un caz clasic de spălare de bani?

Frauda este unul dintre scenariile înaintate de oficiali ai Fiscului şi ai Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor în cazul firmei cu cel mai mare profit din România. Firma-fantomă din comuna braşoveană Hoghiz deţine acţiuni la o altă firmă-fantomă din statul american Oregon. Autorităţile merg pe varianta unei tentative de spălare de bani.

Decizie Registrul Comerţului

Societatea care a creat un adevărat tsunami printre oamenii de afaceri - „American European Marketing &Enterprise" SA - a declarat un profit de 3,6 miliarde de euro, adică 2,6% din PIB-ul României.

Mai citeşte şi:

Cocioaba cu profit de 3,6 miliarde de euro

Cu toate acestea, compania nu a derulat prin conturile sale decât 1.000 de dolari în ultimul an, potrivit oficialilor de la Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor (ONCSB). Cum este posibil să se întâmple asta, mai ales că firma nu are niciun angajat, ci doar o listă de şase acţionari ?

Sorin Blejnar, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a declarat pentru „Adevărul" că firma este monitorizată încă din 2009, dar nu s-a întreprins nicio acţiune împotriva ei, pentru că „nu a adus niciun prejudiciu fiscal statului român".

Sesizare din oficiu

„Această firmă este ţinută sub observaţie fiscală încă de anul trecut, după ce ­ne-am autosesizat în legătură cu profitul declarat. Trebuie să înţelegeţi că acest profit uriaş este unul «pe hârtie» şi nu este impozabil", a declarat Blejnar. Şeful Fiscului a mai declarat pentru „Adevărul" că societatea cu sediul social în Braşov avea nişte înscrisuri neautentice şi acţiuni la o companie din America.

„Cu un asemenea profit, fie el şi pe hârtie, evident că firma era suspectă pentru noi. Aşa că am mers într-un control la Braşov, unde am constatat că «American European Marketing &Enterprise» ­(AEME) deţinea un număr de acţiuni la o companie din statul american Oregon. Am făcut o solicitare oficială americanilor la care am primit următorul răspuns: «compania despre care aţi solicitat detalii nu a desfăşurat nicio activitate economică pe raza statului american». Deci, această companie şi-a supraevaluat un număr de acţiuni pe care le deţinea la o companie americană care nu există, din punct de vedere economic", a explicat Sorin Blejnar.

Caracatiţă cu tentacule în Oregon, SUA

Toată această poveste pare a fi un caz clasic de spălare de bani, potrivit unor surse din cadrul ONCSB. „Motivul pentru care cineva îşi supraevaluează acţiunile într-o asemenea manieră, ne duce cu gândul la o eventuală garanţie pentru un împrumut. Dacă această firmă are de gând să împrumute de la o bancă, de asemenea fictivă, o sumă- record, atunci are nevoie de o garanţie-record.

În rest, oricine îşi poate supraevalua acţiunile pe care le deţine la ce valoare consideră, este perfect legal. Dacă firma din statul Oregon ar fi fost listată la bursa americană, atunci supraevaluarea nu mai putea avea loc. Aşa, pe hârtiile firmei braşovene aceste acţiuni pot valora oricât. Povestea acestei firme pare a fi un caz clasic de spălare de bani", au declarat sursele noastre.
Întrebat despre acest aspect, Sorin Blejnar a afirmat că „nu avem încă elemente certe care să confirme că ar fi vorba despre un caz de spălare de bani, însă ONCSB a sesizat Fiscul încă din 2009.

„Toate băncile comerciale din România au obligaţia de a raporta la oficiul nostru orice tranzacţie mai mare de 15.000 de euro efectuată dintr-un cont în altul, fie că este vorba despre o tranzacţie internă sau una externă. Această firmă-fantomă nu a derulat în ultimul an prin conturile sale decât 2.600 de lei, adică echivalentul a mai puţin de 1.000 de dolari", au declarat pentru „Adevărul" oficiali ai ONCSB. Aceştia au explicat că atât timp cât profitul este unul pasiv (nu s-a încasat încă, ci figurează doar pe hârtie) nu se supune impozitării.

Profit anulat şi de pe hârtie

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - filiala Braşov a respins, vineri, 27 august, cererea SC American European Marketing & Enterprise SA (AEME SA) de majorare a capitalului social cu suma de 19 miliarde de lei, potrivit ancheteonline.ro. Este prima decizie luată de autorităţi în cazul acestei firme-fantomă. Practic, prin această decizie este anulat şi profitul declarat de AEME.

Potrivit lui Alexander Milcev, expert în taxe la Ernst&Young, dividendele unei companii sunt neimpozabile dacă se îndeplinesc trei condiţii. Prima dintre ele ­stipulează ca dividendul să provină de la o firmă din spaţiul UE. A doua: dividendul să fie aferent deţinerii în companie (acţiunilor) ce trebuie să totalizeze peste 10% din capitalul social. A treia condiţie este ca deţinerea acţiunilor să fie efectivă de cel puţin doi ani, neîntrerupt.

„Există această noţiune de «passive income» în metodologia străină, inclusiv americană, adică venit pasiv", spune Milcev. Cu alte cuvinte, un investitor aşteaptă încasarea dividendelor fără a face nimic altceva din managementul clasic al unei afaceri decât investiţia iniţială.

Acţionarii companiei sunt şapte persoane fizice de naţionalitate română şi germană: Cornel Ionescu (20%) - administratorul general al companiei, Daniel Afusoae (20%), Szapirow Wilfried (20%), Rosa Gagesch (20%), Lucian Nica (10%), Ştefan Pintilie (5%) şi Victoria Pintilie (5%). Firma are sediul social în satul Fântâna, comuna Hoghiz, judeţul Braşov.

Control incrucisat

Fiscul din România derulează o activitate de control încrucişată cu fiscul american, IRS, şi cel din Germania, în vederea desluşirii misterului celui mai mare profit declarat de o companie din România: 3,6 miliarde de euro.