Adevarul.ro

O singura dată au fost puşi maghiarii într-o lumină proastă în primele trei ore ale documentarului "Martie Negru al Târgu-Mureşului", prezentat vineri la Targu Mureş: "în anii 1940 câţiva generali maghiari, deşi au primit ordin să nu facă asta, au comis atrocităţi împoriva românilor" din Transilvania.

În rest, prima parte a documentarului despre conflictul dintre românii şi maghiarii târg-mureşeni de la 19-20 martie 1990, realizat de fundaţia Bernady Gyorgy a ministrului UDMR Laszlo Borbely, a demonizat presa românească, pe Ion Iliescu, Nicolae Ceauşescu, organizaţia Vatra Românească, pe liderul FSN filialala Mureş, Ioan Judea, Guvernul provizoriu al României, Poşta Română, profesorii români de la liceul mureşean Bolyai Farkas.

Cât despre maghiari, documentarul spune că ei au cerut acele drepturi pe care le-au pierdut în timpul perioadei ceauşiste, totul începând cu Tratatul de la Trianon.

Prigonirea maghiarilor

Vizionarea documentarului de 12 ore a început vineri, la ora 17, la sala de spectacole a Universităţii de Artă Teatrală, cu participarea regizorului documentarului, Mihalcsa Gyula, a ministrului Mediului, Laszlo Borbely, preşedintei Ligii Pro Europa, Smaranda Enache şi a europarlamentarului Laszlo Tokes.

După ce au dat scurte declaraţii pentru mass-media maghiară, Laszlo Borbely şi Mihalcsa Gyula au ţinut un discurs introductiv la care s-a ţinut un moment de reculegere pentru victimele din martie 1990. Borbely a plâns şi a declarat că "nu a existat un conflict: veţi vedea în documentar cum sunt montate persoane profesioniste în a introduce disensiune".

Documentarul a început cu prezentarea Transilvaniei istorice din timpul Imperiului Austro-Ungar, urmată de pierderea de către Ungaria a Transilvaniei odată cu Tratatul de la Trianon. După ce menţionează că Ungaria a primit Transilvania înapoi de la Hitler în al Doilea Război Mondial şi faptul că atunci "câţiva generali maghiari, deşi au primit ordin să nu facă asta, au comis atrocităţi împotriva românilor", au fost prezentate punctele de vedere diferite ale istoricilor maghiari şi români privind apartenenţa de facto şi de jure a Transilvaniei.

"Martie Negru" a creionat apoi prin ce au trecut maghiarii sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu: românizarea forţată a Transilvaniei în detrimentul maghiarilor, desfiinţarea şcolilor maghiare, acapararea pământurilor maghiarilor de către români, dărâmarea statuilor maghiarimii din Transilvania, interzicerea publicaţiilor în limba maternă.

"Iliescu şi compania"

După ce a fost prezentată istoria oraşului Târgu Mureş - şi aici din nou documentarul s-a axat pe românizarea zonei şi pe faptul că liceul Bolyai Farkas din Târgul Mureş, printre cele mai vechi de limbă maghiară din România (1577), a fost transformat în liceu mixt româno-maghiar - a fost prezentat pe scurt momentul căderii lui Ceauşescu şi instalărea noii puterii provizorii.

Documentarul finanţat de fundaţia ministrului UDMR vorbeşte în acest context că în fruntea FSN a ajuns un fost membru PCR - adică Ion Iliescu - şi ca premier a fost numit fiul unui fost comunist, adică Petre Roman.

În continuare, filmul "Martie Negru" a sugerat implicarea Securităţii în conflictul din martie 1990 prin menţionarea unui aspect: acela că ultimul salariu primit de Securitate era valabil până pe 23 martie 1990. De altfel, acest amănunt din documentar a fost unul dintre argumentele din ultimii 20 de ani a maghiarilor potrivit căruia conflictul interetnic ar fi fost provocat pentru a justifica înfiinţarea SRI.

Documentarul începe apoi să spună cum în ianuarie 1990 Ion Iliescu a scos din programul FSN puncte de importanţă maximă pentu maghiari şi că, deşi Ungaria a fost cea care a trimis imediat după Revoluţie cele mai multe ajutoare în România, presa română a evitat să spună acest lucru şi a mulţumit altor ţări pentru ajutorul primit.

"La 25 ianuarie 1990 FSN se întoarce cu spatele la maghiari", continuă prezentarea. FSN devine "Iliescu şi compania". Documentarul arată apoi înregistrarea în care Ion Iliescu, referindu-se la cererea maghiarilor de revenire a liceului Bolyai Farkas la statutul de liceu cu clase doar în limba maghiară, spune că separarea şcolilor maghiare de cele române este "separatism" şi cataloghează acea declaraţie drept un element incitator.

A existat o lacună de comunicare între pretenţiile maghiarilor şi ceea ce credeau oamenii despre aceste solicitări, continuă documentarul, potrivit căruia "această lacună a fost folosită de securişti"

Presa aţâţă

Şi documentarul continuă cu factorii agitatori, atacând presa românească despre care spune că "numele ziarelor s-a schimbat, dar conducerea a rămas aceeaşi" de pe vremea comunismului şi dă drept exemple, printre altele, "Cuvântul Liber" din Târgu Mureş şi "Adevărul" din Bucureşti.

Se trece în revistă apoi cum Poşta din Târgu Mureş a trimis telegrame în care îndeamna la ura faţă de maghiari şi este prezentată o şcolăriţă româncă de la Liceul Bolyai Farkas care citeşte un comunicat îndreptat împotriva maghiarilor.

Situaţia de la Liceul Bolyai Farkas este prezentată astfel: "puterea centrală a lasat problema nerezolvată" şi a trecut-o în sarcina Consiliului Local din Târgu Mureş, iar profesorii români de la liceul Bolyai unde erau clase de română şi cei de la Liceul Papiu Ilarian, unde erau clase de maghiară nu vor să se facă schimb de clase.

Apoi maghiarii sunt prezentaţi ca protestând paşnic, în propriile biserici, împotriva refuzului liderilor de la Bucureşti de a transforma imediat liceul Bolyai în liceu cu predare doar în limba maghiară, în timp ce românii sunt prezentaţi ca manifestanţi ieşiţi în stradă, gălagioşi.

Cine a organizat manifestaţiile românilor, cum de s-au organizat aşa de bine profesorii, părinţii şi elevii români?, lansează documentarul o întrebare.

Sunt prezentate apoi manifestaţiile maghiare din 15 martie 1990, cu ocazia comemorării revoluţiei ungare de la 1848 şi se spune că la TV, în radio şi în presa românească a fost promovată o "atitudine anti-maghiară".

Documentarul a continuat sâmbătă.

Citeşte aici ce s-a prezentat în a doua zi a documentarului.

La finalul documentarului i-am luat un interviu lui Laszlo Borbely: AUDIO “Putea să fie război civil la Târgu-Mureş!”  şi avocatul romilor în martie ‘90: "A fost spontan pe dracu'!"