Adevarul.ro

Managerii susţin că sunt nevoiţi să raporteze cât mai puţine cazuri de infectare intraspitalicească pentru a nu-şi pierde posturile. Directorii instituţiilor sanitare sunt obligaţi să nu depăşească parametrii la care se obligă prin contractul de management, altfel li se scad puncte şi apoi îşi pierd mandatul.

Autorităţile sanitare din România nu îi încurajează pe directori să declare cazurile de infecţii intraspitaliceşti, cunoscute şi sub numele de nosocomiale. Dimpotrivă. Geza Molnar, consilier al ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, explică de ce statisticile arată „un trend net descendent" al îmbolnăvirilor de acest gen.

Mai citeşte şi:

Infecţia de la CF2, „tratată” cu demiteri

Dezastrul din medicină: Vii cu o boală şi te mai alegi cu una din spital

Potrivit consilierului, procentul infecţiilor spitaliceşti este unul dintre indicatorii din contractul de management pe baza căruia sunt angajaţi şefii instituţiilor sanitare. Fiind un indicator, el contează atunci când se evaluează activitatea directorului şi se decide păstrarea lui în funcţie, spune Molnar.

„Am semnat în orb"

Cu alte cuvinte, la semnarea contractului, fiecare manager de spital trebuie să spună cu aproximaţie câte cazuri de astfel de infecţii crede că va avea, într-un an, în spitalul pe care îl conduce. Dacă numărul respectiv nu este respectat, directorul îşi riscă postul. „În cele mai multe contracte, managerii semnează pentru un procent de 1% de infecţii nosocomiale.

ATENTAT LA SĂNĂTATE: SPITALUL CFR TIMIŞOARA A RĂMAS ÎNŢEPENIT ÎN EPOCA DE AUR

Dacă acest procent este depăşit, directorul este sancţionat sau chiar demis. În aceste condiţii, managerii preferă, de cele mai multe ori, să ascundă astfel de cazuri. Ceea ce nu se ştie este faptul că niciun spital din lumea asta nu poate să nu aibă infecţii intraspitaliceşti. Ele sunt ceva normal, există peste tot, însă la noi se ascund sub preş", a spus dr. Tudor Ciuhodaru, şeful Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului de Urgenţe Iaşi.

Fost director al Spitalului de arşi, dr. Sorin Stegărescu povesteşte cum a semnat contractul de management în 2006, în aşa-zisele „negocieri" cu DSP Bucureşti: „Mi l-au pus în faţă şi eu trebuia să-l semnez. Nu cunoşteam niciun istoric al spitalului pentru că veneam din afara lui, nu ştiam câte cazuri de infecţii avuseseră în anii trecuţi, ca să am cu ce compara, aşa că am semnat în orb. Îmi amintesc că indicativul la infecţii era undeva între 1,5 şi 2%".

„Îţi scădeau punctajul"

Fostul manager spune că raportarea numărului de cazuri peste indicativul asumat în contract presupunea un risc. Atunci când autorităţile sanitare făceau evaluarea activităţii managerului şi o comparau cu cifrele din contract, „îţi scădeau punctajul şi riscai să pierzi postul". „Directorii au fost forţaţi de practica din spital să ascundă infecţiile. De aceea, acest indicator ar trebui să dispară din contractul de management, pentru că nu face decât să acopere adevăratele probleme din sistemul sanitar", susţine Sorin Stegărescu.

El crede că procentul de infecţii ar trebui să fie inclus într-un indicator mai complex, de calitate a serviciilor medicale, ori să fie parte din contractul directorului medical, „pentru că infecţiile ţin de practica medicală".

„Directorii nu vor să declare infecţiile din spitale de teamă să nu-şi piardă locul de muncă. Cât timp autorităţile sanitare nu vor face ceva pentru a-i încuraja să recunoască existenţa unor astfel de cazuri, nu se va schimba nimic", este de părere dr. Monica Pop, directorul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice din Bucureşti.

Călin Boeru, managerul Spitalului de Obstetrică - Ginecologie Ploieşti, recunoaşte şi el că există o teamă de infecţii printre manageri, dar şi de repercusiunile pe care acestea le-ar putea avea.

„Ştiam că e ceva de ascuns"

Fost director al DSP Bucureşti, Adrian Neacşu a declarat că autorităţile sanitare ştiu că infecţiile intraspitaliceşti nu se declară în totalitate. „Când eram director mă duceam în control mai ales în spitalele în care nu exista nicio infecţie. Ştiam că acolo e ceva de ascuns", spune Adrian Neaşcu.

Ancheta Minsterului Sănătăţii a început la Spitalul CF 2 vineri, când a fost demis şeful spitalului, Constantin Tănase, şi au fost închise secţiile de Ginecologie, Neonatologie şi blocul operator. Deciziile au venit după ce prim-solista Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian" Amelia Antoniu (36 de ani) şi Alice Roxana Preda (35 de ani) au fost duse de la Spitalul CF 2 la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), marţi noapte, în stare foarte gravă. Cele două au făcut şoc septic în urma unor intervenţii chirurgicale minore la care au fost supuse în Spitalul CF 2.

Ieri au fost demişi patru şefi de secţie din Spitalul CF 2. În prezent, starea Ameliei Anton s-a ameliorat. Cealaltă pacientă este încă în şoc toxico-septic. Pagină realizată cu ajutorul „Adevărul de Seară "

Ultima oră

Blocul operator de la Spitalul Universitar din Bucureşti a fost închis, ieri, la cererea conducerii unităţii sanitare. Decizia a venit după ce medicii i-au făcut o mică intervenţie pacientei Alice Roxana Preda, fiind necesară dezinfectarea departamentului.

Şi Occidentul are probleme, dar le rezolvă

Scandalurile pornite de la infecţiile intraspitaliceşti nu sunt o invenţie românească. Ziarele din Marea Britanie şi din Franţa au fost necruţătoare atunci când astfel de infecţii au dus la moartea pacienţilor. Diferenţa dintre noi şi europeni este că ei admit existenţa unor probleme de sistem şi le rezolvă fără să ascundă gunoiul sub preş.

Englezii: 5.000 de morţi

Un scandal a izbucnit în martie 2009 într-un spital din Kent, Marea Britanie, după ce 13 persoane au murit, iar alte 17 au fost infectate cu bacteria „clostridium difficile".

Directorul spitalului din Kent a fost demis, iar instituţia însăşi a fost închisă pentru dezinfectare. Guvernul britanic analizează situaţia frecvent. În 2008, 5.000 de persoane au murit din cauza infecţiilor intraspitaliceşti.

Scandalul de la spitalul din Kent nu a rămas nici el fără urmări:. în aprilie 2010, numărul de infecţii cu aceeaşi bacterie a ajuns doar la şapte cazuri, în total, până la sfârşitul lunii martie.

În Franţa, un raport din 2008 arăta că 80% din spitalele aflate în Hexagon erau în regulă. „Situaţia poate fi încă ameliorată", arăta documentul. Şi într-adevăr, anul trecut, performanţele erau considerate a fi bune în 85% din instituţii.

Pacienţii francezi pot consulta permanent situaţia spitalelor. O listă publicată pe site-ul Ministerului francez al Sănătăţii prezintă gradul de siguranţă al tuturor instituţiilor sanitare, prin calificative de la A la F.

Spitalele din Marea Britanie şi din Franţa primesc frecvent pacienţi de alte naţionalităţi. Pentru bolnavi contează transparenţa de care dau dovadă autorităţile medicale de aici. Carmen Constantin

Spitale închise din cauza infecţiilor

Spitalul Judeţean Bistriţa- Năsăud a anunţat anul trecut şase cazuri de infecţii intraspitaliceşti, în timp ce anul acesta a fost semnalat un singur astfel de caz în municipiu. În toate situaţiile a fost vorba de probleme cauzate de infecţii respiratorii şi nu au fost cazuri severe.

Maternitatea „Cuza Vodă" din Iaşi intră peste o săptămână în reparaţii capitale din cauza numeroaselor cazuri de infecţii intraspitaliceşti înregistrate în ultimii ani. În anul 2008, la maternitate au fost înregistrate oficial 309 cazuri de infecţii intraspitaliceşti.

Un nou-născut a murit la jumătatea lunii octombrie 2005, la câteva zile de la ieşirea din Maternitatea Braşov. În urma controlului efectuat de Minsterul Sănătăţii s-a constatat că alţi 30 de copii erau bolnavi, iar 60% din personalul secţiei de nou-născuti era infectată cu stafilococul auriu.

Sterilizarea se făcea într-o fostă magazie cu igrasie

Comisia de evaluare a Minsterului a stabilit că vina pentru afecţiunile celor două paciente de la Spitalul
CF 2 este a celor care le-au îngrijit în această unitate medicală. „În cazul uneia dintre paciente s-a depistat în sânge microorganismul de gram negativ „Burkholderia cepacia" care demonstrează condiţiile improprii în care au fost efectuate intervenţiile medicale", transmite MS. Epidemiologii spun că microorganismul nu este deseori depistat la analize, dar că este asemănător cu majoritatea bacililor gram negativi vinovaţi de infecţiile intraspitaliceşti.

Literatura de specialitate arată că bacilul este favorizat de mediul umed, lucru confirmat de prima fază a anchetei la Spitalul CF 2. Potrivit lui Geza Molnar, consilierul ministrului Sănătăţii, bănuielile comisiei de anchetă pleacă şi de la camera de sterilizare chimică de la Spitalul CF 2, improvizată într-o încăpere insalubră.

„Ei făceau sterilizare într-o fostă magazie, cât o chicinetă, pe unde treceau conductele de apă caldă şi rece care mai erau construite şi în spirală, ca să nu poată fi curăţate. Când depozitezi într-un loc tehnic lucruri sterile şi el se află la subsolul unei clădiri vechi şi ai în jur conducte de apă care atrag condensul şi mucegaiul, să nu te miri că ai infecţii", a spus dr. Molnar.

Responsabilii din MS suspectează că transferarea pacienţilor cu infecţii spitaliceşti era o practică obişnuită pentru medicii de la CF 2. Directorul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, Cătălin Cârstoiu, spune: "Am primit o adresă oficială în care ni s-a cerut acest lucru, să scoatem toate cazurile venite de acolo. Probabil, toate spitalele bucureştene trebuie să facă asta". Mariana Bechir