Dilema săptămânii: Centrală termică sau încălzire de la stat?

Dilema de astăzi pune în discuţie rentabilitatea unei centrale de apartament, în opoziţie cu sistemul centralizat de încălzire. Pe fiecare dintre noi ne preocupă în cele mai mici detalii confortul personal. Însă acţiunile noastre au efecte şi dincolo de uşa sau de fereastra apartamentului.

An de an, după încheierea sezonului rece, ne întrebăm vecinii şi prietenii cum au trecut iarna şi cât i-a costat căldura. Apoi, pe toată perioada verii, facem socoteli dacă să rămânem branşaţi la sistemul centralizat de încălzire sau să ne luăm centrală proprie de apartament.

Mai citiţi şi:

A treia variantă: Panourile radiante, o alternativă ieftină de încălzire

Dilema săptămânii: La casă sau la bloc?

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu, auditor energetic pentru clădiri şi cercetător ştiinţific CSI la INCD Urban - INCERC, spune că, indiferent de alegerea făcută, oamenii trebuie să realizeze că fac parte dintr-o comunitate unde „furtul de căldură", chiar şi cel involuntar, şi poluarea sunt aspecte foarte serioase.

Performanţă discutabilă

„Atacăm" mai întâi centralele termice de apartament. Prima problemă a lor, sau mai degrabă a producătorilor care le fac reclamă, e randamentul. „În reclame se spune că centralele sunt superperformante, cu randament de 100% sau 98%, dar nu e chiar aşa. În general, randamentul pe an, nu la vârf, este de 82-85%", explică Dan Constantinescu.

El le recomandă familiilor care se mută într-o clădire nouă, de tip condominium, să nu-şi instaleze centrale proprii. Dacă ar alege această variantă, vor fi nevoiţi să trăiască printre coşuri de evacuare care fumegă. Şi pe lângă faptul că miros, gazele arse poluează foarte mult.

„O centrală proprie a clădirii are un altfel de regim funcţional. Toate gazele sunt strânse undeva şi evacuate, dar nu în nasul locatarilor. E civilizat să respecţi comunitatea în care trăieşti. Sunt ferm împotriva centralelor de apartament", mai spune specialistul. În plus, adaugă el, calculele economice demonstrează că o centrală de bloc are o durată de recuperare a investiţiei mai mică decât în primul caz.

„Bătrânul" sistem

Sistemele de furnizare a energiei termice în sistem districtual sunt învechite în România, investiţiile pierzând pasul cu timpul. Totuşi, cele aduse cât de cât la zi, e vorba de centralele în cogenerare (CET), fac treabă destul de bună. Şi asta pentru că o unitate de combustibil este folosită atât pentru producerea energiei nobile, eletricitate, cât şi a energiei reziduu, adică termică. În plus, CET-urile concentrează noxele în zonele periurbane, mediul oraşului fiind protejat.

Furtul de căldură

Dincolo de problemele CET-urilor, continuă Constantinescu, există o reţea de transport şi una de distribuţie, unde se concentrează pierderile. V-a trecut vreodată prin gând că vecinul vă fură căldura prin panşeu? Cum? Foarte simplu. Dacă el stă în apartamentul de dedesubt, iar mai jos are încă un vecin, iarna pune centrala să muncească mai puţin sau umblă la robinetul termostatic. În acest fel, va primi 1-2 grade de la vecinii săi mai grijulii cu temperatura din casă.

„Clădirile din România, mai ales cele noi, au un nivel de transmisivitate termică destul de ridicat. Dacă cineva îşi închide centrala, fură căldură de la vecini. Un coleg de institut a făcut un experiment. Într-un apartament cu patru camere a închis căldura în trei dintre ele şi a avut toată iarna temperatura peste 16 grade. A plătit un fleac. Asta ca o consecinţă a transferului de căldură intens prin pereţii şi planşeele apartamentelor", adaugă Dan Constantinescu, precizând că acest furt nu este cuantificat de repartitorul de cost.

Izolarea e bună

Ca idee, spune inginerul, izolarea termică este incontestabil bună, pentru că reduce cu 40-50% consumul de căldură şi, prin urmare, noxele emise. Însă, totul depinde de acurateţea cu care sunt executate lucrările.

„Folosirea polistirenului la clădiri înalte este foarte discutabilă în caz de incendiu, pentru că produsul e inflamabil şi întreţine arderea. Dacă gazele arse intră în casă, mori intoxicat. Se recomandă sistemul cu vată minerală. E mai scump, la fel de eficient, dar te fereşte de astfel de probleme. Blocurile care depăşesc P+4 ar trebui placate cu vată", atenţionează specialistul.

Date statistice

În mai 2010 erau acordate la sistemul centralizat de încălzire 1.608.141 de apartamente în toată ţara. Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul locuinţelor branşate a scăzut cu 32.984.

„Sistemul centralizat este mai bun"

Mihai Becheanu este directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice din Bucureşti. Face abstracţie de funcţia pe care o are şi susţine că un sistem centralizat de furnizare a căldurii şi a apei calde este mult mai bun în comparaţie o centrală termică, iar serviciile prestate sunt mai ieftine.

„Sistemele centralizate sunt cele mai răspândite. Se dezvoltă cu o viteză mare în toate capitalele europene, dar şi în celelalte oraşe. E clar, deci, că nu e un sistem prost şi că este cel mai bun. Motivul? Sistemul centralizat este ţinut în viaţă de o producere în cogenerare, adică şi energie termică şi energie eletrică, nu de o centrală care produce numai apă caldă, cum e cea de apartament", spune Mihai Becheanu.

Şeful RADET prevede că, dacă de anul acesta cetăţeanul va plăti şi subvenţia acoperită până acum de municipalitate, aşa cum s-a anunţat, costul căldurii în sistem centralizate va fi cel puţin la fel ca în cazul unei centrale de apartament, dar sunt slabe şanse să fie mai mare.

El dă exemplul unui bloc nou, cu izolaţie termică, neracordat la reţeaua RADET, deci cu centrală termică, în care cheltuielile cu gazul consumat sunt mult mai mari decât la un bloc mai vechi, încălzit în reţea.

Protejează mediul

„În privinţa protecţiei mediului, o centrală de apartament nici nu se compară cu o centrală de ultimă oră în cogenerare, care aproape produce energie verde. Centralele în cogenerare pot fi pe gunoi, pe biogaz. Sunt şi la noi în execuţie o serie de astfel de centrale. Avem cogenerare de înaltă eficienţă în anumite zone, iar în rest sunt centrale vechi, tot în cogenerare, dar nu de înaltă eficienţă. Cel mai bun e CET Vest. Ceva probleme sunt în Aviaţiei, dar zona va intra fi reabilitată până la sfârşitul verii viitoare", mai spune Mihai Becheanu.

Nici varianta unei centrale de bloc nu este eficientă, adaugă şeful RADET. În Bucureşti, câteva blocuri şi-au făcut centrală unică, dar până la urmă le-au dat în administrare reţelei centralizate. „Când am stat la bloc, am avut sistem centralizat, iar de când m-am mutat la casă, am centrală pe lemne, mai ieftină decât cea pe gaz", mărturiseşte şeful RADET.

După anunţurile prăpăstioase ale Guvernului privind eliminarea subvenţiei la căldură, nu s-a mai întâmplat nimic. „Deocamdată a cam stagnat operaţiunea, ca să zic aşa, nu am nicio informaţie în plus. Ştiu că se lucrează la transformarea subvenţiei în ajutor social. Vom vedea ce se va întâmpla", explică Mihai Becheanu.