Adevarul.ro

Criza economică ne obligă să căutăm soluţii viabile pentru depăşirea impasului financiar. Ar putea fi restricţionarea finanţării cultelor de către stat una dintre acestea? În timp ce guvernanţii găsesc diverse motive să golească buzunarele contribuabililor, alte categorii sociale rămân neafectate. Ar trebui ca măsurile de austeritate să includă şi cultele?

În România, cultele funcţionează după regimul financiar specific organizaţiilor nonguvernamentale, fiind astfel scutite de la plata taxelor şi impozitelor. În plus, statul acordă anual tuturor cultelor recunoscute o sumă ce provine de la bugetul de stat, în funcţie de numărul adepţilor.

Mai citeşte şi:

Suceava: Incursiune la chilia lui Daniil Sihastru

În acest context, cea mai mare parte din această sumă este alocată Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit Legii Bugetului de Stat pentru anul 2010, unităţile de cult din România au fost finanţate, începând cu luna ianuarie, cu suma de 40.000.000 de lei, bugetul fiind suplimentat de două ori, cu 2.150.000, respectiv 18.500.000 de lei. Aceşti bani reprezintă însă doar fondurile necesare pentru „construirea şi repararea lăcaşelor de cult şi pentru sprijinirea activităţilor de asistenţă socială ale cultelor religioase", salariile prelaţilor nefiind, aşadar, incluse.

Biserica, o povară financiară?

Aceste cifre i-au alertat pe unii dintre membrii societăţii civile din România făcându-i să se întrebe dacă, în contextul în care efectele catastrofale ale crizei economice sunt mai mult decât vizibile, Biserica este sau nu o povară financiară. Asociaţia Secular-Umanistă din România a înaintat Patriarhiei Române o petiţie în care propune taxarea tuturor cultelor şi încetarea susţinerii acestora din bugetul statului.

Discriminarea pozitivă de care beneficiază personalul cultelor este şi în atenţia deputatului Silviu Prigoană, care a a iniţiat o propunere legislativă care ar abroga legea în baza căreia bisericile din România primesc bani de la buget.

Susţinătorii acestor iniţiative consideră că retragerea susţinerii cultelor de către stat este o măsură ce ar trebui inclusă cu necesitate în reformele de austeritate, motivând că sectorul serviciilor confesionale este unul bogat, taxarea fiind, în acest caz, dezirabilă. În plus, aceştia acuză faptul că religia s-a transformat, în ultimii 20 de ani, într-o afacere profitabilă.

Soluţia - „impozitul religios"

Pe de altă parte, începând din anul 1990, Biserica s-a clasat mereu pe primul loc în topul încrederii românilor în instituţiile statului. Mitropolitul Serafim al Germaniei şi Europei Centrale susţine că singura metodă prin care Biserica Ortodoxă Română ar putea deveni independentă în totalitate faţă de stat ar fi impunerea unui „impozit religios", însă, consideră el, acest lucru este puţin probabil din cauza reticenţei românilor faţă de introducerea unor noi taxe.

Înaltul prelat susţine autofinanţarea bisericilor, ilustrând în acest sens modelul nemţesc, potrivit căruia credincioşii plătesc bisericii sau cultului religios din care fac parte un impozit din venituri, şi, în cazul în care se declară atei, banii sunt direcţionaţi către ajutoarele sociale.

„Nu e rolul statului să sprijine bisericile"

Preşedintele Executiv al Partidului Verde, Remus Cernea, consideră că separarea dintre Biserică şi Stat ar reduce discriminarea bazată pe credinţă şi religie. Fondator al asociaţiei umaniste şi seculariste „Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă", politicanul susţine că singura finanţare legitimă şi raţională pentru preoţi şi culte este cea venită din partea credincioşilor. În plus, proporţia de aproape 87% a credincioşilor creştin-ortodocşi din România ar trebui să asigure o contribuţie benevolă semnificativă din partea românilor, susţine Remus Cernea.

„O democraţie consolidată prevede principiul separării dintre stat şi biserică, care înseamnă, printre altele, şi faptul că fiecare cult se autofinanţează. Nu este rolul statului să sprijine financiar activitatea unui cult. Eu susţin de foarte mult timp această separare, mai ales că în România politicienii au dat deseori bani bisericii pentru a obţine sprijinul acesteia, lucru care loveşte în democraţie şi alimentează populismul. Noi nu avem spitale bine utilate, nu avem şcoli bine utilate, dar se dau sute de milioane de euro pentru construirea a mii de biserici. Singura finanţare legitimă din partea statului ar fi pentru renovarea unor biserici vechi, care sunt monumente istorice şi au, aşadar, valoare de patrimoniu naţional. Acestea sunt lăsate în paragină, dar se construiesc altele", consideră Remus Cernea.

„O măsură nedreaptă, nedemocrată şi umilitoare"

Patriarhia Română a luat o poziţie vehementă împotriva propunerii legislative a deputatului Silviu Prigoană, motivând că „prigonirea unor categorii sociale, inclusiv deservenţii cultelor religioase" nu aduce nicio soluţie viabilă pentru ieşirea din criza economică. Conform unui comunicat de presă al Patriarhiei, demersul deputatului nu face decât să deruteze şi să „învrăjbească" opinia publică.

Catalogând ca „măsură nedreaptă, nedemocrată şi umilitoare" proiectul legislativ care prevede autofinanţarea bisericilor, Patriarhia Română susţine faptul că Silviu Prigoană este „mai rău decât comuniştii din vremurile trecute" şi pune iniţiativa lui pe seama unor „frustrări personale, fiind simptomatică pentru o persoană care se declară ateu militant, adică reprezentantul a 0,2% din populaţia României". Scutirea de la impozite este de asemenea motivată de către preoţii ortodocşi prin faptul că fiecare cult este implicat în activităţi sociale, având astfel acelaşi statut juridic pe care îl are orice organizaţie guvernamentală din România. Fondurile venite de la bugetul de stat sunt, în viziunea Patriarhiei Române, nu doar necesare, ci chiar insuficiente.

„Pentru susţinerea numeroaselor proiecte şi programe pastoral-misionare, social-caritabile, cultural-educaţionale etc., pe lângă contribuţiile benevole ale credincioşilor, dărnicia unor sponsori şi sprijinul financiar acordat de către stat, Biserica a trebuit să identifice şi alte surse de venit", susţine Patriarhia Română într-un comunicat de presă.