De ce a crescut numărul sinuciderilor în România

În 2010, în medie, opt oameni şi-au luat viaţa în fiecare zi. Peste 70% au ales ştreangul. Criza economică este principala cauză. Sinuciderile unor vedete au fost, la rândul lor, surse de inspiraţie pentru persoanele predispuse la astfel de gesturi.

Citiţi şi: S-a sinucis la 40 de zile după ce a fost omorât fratele lui

Şi-a dat foc după ce concubina l-a dat afară din casă

Statisticile întocmite de serviciile judeţene de medicină legală, inspectoratele de poliţie şi spitalele de urgenţă din marile oraşe arată că numărul sinuciderilor la nivel naţional a crescut în 2010 faţă de 2009, ajungând la aproximativ 3.000 de cazuri. Rezultă, astfel, o medie de peste opt sinucideri pe zi. 

La fel ca în anii trecuţi, cei mai mulţi sinucigaşi au fost bărbaţi, iar metodele alese cel mai frecvent au fost spânzurarea şi aruncarea în gol de la etaje înalte. De asemenea, judeţe ca Harghita, Constanţa sau Satu Mare şi-au păstrat trista supremaţie în topul frecvenţei sinuciderilor raportată la numărul de locuitori. În sens opus, judeţele Bistriţa şi Argeş au rămas la coadă.

Principalele motive care îi îndeamnă pe oameni să recurgă la un gest suicidal, susţin psihologii, sunt insecuritatea socială determinată de veniturile mici sau inexistente, dezamăgirile în dragoste sau bolile incurabile. Consumul de alcool este asociat tentativelor de suicid în doar 30% din cazuri.

Dublu în Capitală

Numărul sinuciderilor a crescut semnificativ şi în Bucureşti, practic, dublându-se faţă de anul precedent. Potrivit datelor furnizate de Poliţia Capitalei, 348 de persoane şi-au pus capăt zilelor în 2010. Iar statistica Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" (INML) vorbeşte de 172 de sinucideri în rândul bucureştenilor pe parcursul anului 2009.

În schimb, numărul tentativelor de suicid este în scădere printre locuitorii Capitalei. Serviciul de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov a înregistrat 1.970 de tentative de suicid în 2010, faţă de 2.080 în 2009. Astfel, la 1.970 de tentative şi 348 de decese, reiese că doar una din şase încercări reuşeşte.

În cele mai multe cazuri, bucureştenii cu tendinţe suicidale ajung la urgenţe după ce au ingerat diferite medicamente. „Au loc astfel de situaţii în proporţie de 90%. Mai vin şi cu vene secţionate, intoxicaţie cu diferite gaze sau înec. Printre cele mai şocante cazuri pe care le-am avut sunt cele în care se electrocutează voit: îşi leagă degetele cu sârmă conectată la priză. Din păcate, şi un fost angajat de-al nostru a apelat la o astfel de metodă pentru a-şi curma viaţa în urmă cu câţiva ani", a declarat Alis Grasu, purtător de cuvânt al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov, pentru „Adevărul de Seară".

Sinucidere prin explozie sau îngheţ

Situaţia este similară în majoritatea judeţelor ţării, unde au fost înregistrate creşteri importante ale numărului de sinucideri. În Iaşi, de pildă, în anul recent încheiat au fost cu 25% mai multe tentative de suicid decât în 2009, susţin cadrele medicale de la Unitatea de Primire Urgenţe (UPU) a Spitalului „Sf. Ioan". „S-a ajuns ca zilnic să fie trataţi în medie câte doi pacienţi în urma tentativelor de sinucidere pe fondul vulnerabilităţilor sociale. Cele mai folosite metode sunt spânzurarea, aruncarea în faţa trenului sau de la înălţime", a declarat Tudor Ciuhodaru, medic la Spitalul „Sf. Ioan" din Iaşi.

Profilul pacientului suicidal ajuns la UPU în 2010 este cel al unui bărbat cu vârsta între 18 şi 40 de ani, adesea fără loc de muncă sau şomer, care încearcă să-şi pună capăt zilelor cel mai frecvent sâmbătă după ora 18.00 şi până la miezul nopţii. Defalcat pe nivel de vârste, cei mai mulţi sinucigaşi sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani ( 72,22 %).

Pe de altă parte, în judeţele Alba, Bacău sau Galaţi, numărul sinuciderilor a rămas constant în 2010 faţă de 2009, iar în Maramureş a crescut nesemnificativ. În aceste judeţe, cele mai multe victime au fost bărbaţi şi peste 70% au ales ştreangul.

Situaţii mai fericite au fost în Sălaj, Mureş sau Prahova, unde cazurile de suicid înregistrate anul trecut au fost mai puţine faţă de 2009.
Destul de stranie este statistica privind metodele de sinucidere din Prahova.

Astfel, cea mai frecventă metodă a fost înjunghierea (32% din cazuri), urmată de spânzurare (18%), otrăvire (10%) şi înec (8%). Există însă şi persoane care şi-au luat viaţa folosindu-se de explozii (0,6%), împuşcare (0,3%), electro-cutare (2,5%) sau chiar îngheţ (2,4%). ; Articol reali-zat cu sprijinul redacţiilor „Adevărul de Seară"

Vedete care şi-au luat viaţa

Solista Mădălina Manole s-a sinucis la 14 iulie 2010, chiar în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani. Aflată într-o etapă mai puţin fastă a carierei, artista a înghiţit 400 de mililitri de pesticid "Furadan".Mădălina a fost găsită fără suflare de soţul ei, Petru Mircea, în locuinţa lor din Otopeni. Pe telefonul ei mobil, a lăsat un mesaj de adio: "Nimeni nu are vreo vină, toţi mă iubiţi enorm şi aţi făcut totul pentru mine, motivul este acesta: nu mai pot suporta FIZIC vorbind sunt defectă, un rebut, aşa am fost mereu, dar acum de abia realizez cu adevărat. Te iubesc Puiucul meu".

Violonistul Dan-Claudiu Vornicelu (37 de ani), considerat de la vârsta de 6 ani un al doilea George Enescu al muzicii româneşti, şi-a luat viaţa în ziua de 14 iunie 2010, aruncându-se de la fereastra apartamentului său situat la etajul opt. Ziarele de scandal s-au grăbit să afirme că tânărul violonist s-a sinucis din cauza iubitei lui. Colegii lui au respins ideea. Ei au povestit că Dan Vornicelu a avut mereu un comportament straniu, era retras şi mai mereu trist, cu dese căderi psihice.

Soprana Roxana Briban (39 de ani) şi-a pus capăt zilelor într-un mod care-a şocat pe toată lumea. Era 20 noiembrie 2010. Soţul ei, Alexandru Briban, a povestit scena de groază: „Am fost la cumpărături şi când m-am întors am găsit uşa închisă, cu cheile în uşă, pe dinăuntru. Am intrat pe geam şi am găsit-o în cadă, cu venele tăiate, cu trei pungi legate cu scotch în jurul gâtului. Nu avea puls, nu respira". În plus, soprana înghiţise un pumn de pastile.

Alexandru Briban a susţinut atunci că soţia lui şi-a luat viaţa deoarece a fost dată afară de la Opera Naţională Bucureşti. În replică, directorul Operei, Cătălin Ionescu Arbore, a declarat că soprana Roxana Briban şi-a dat demisia de la Operă încă din 2009.

Sindromul Anna Karenina - Mădălina Manole

Moartea interpretei Mădălina Manole, în vara anului trecut, a declanşat un val de sinucideri la indigo, în special printre femei. Psihologul Hanibal Dumitraşcu spune că acest fenomen apare des în momentul în care există persoane publice sau modele dintr-o anumită societate care recurg la un act suicidal. „Acesta ar fi Sindromul Anna Karenina şi este foarte contagios. Fenomenul de imitare este cauza care poate să inducă un comportament suicidal mai ales când este vorba despre un erou, un model.

Cel mai cunoscut exemplu este cel al Mădălinei Manole. Totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că doar persoanele care au fost preocupate de astfel de gesturi îşi fac curaj şi ajung să recurgă la ele. Sinuciderea nu poate fi cauzată doar de simplul exemplu", a declarat psihologul pentru „Adevărul".

El a adăugat că şi la nivel local pot fi create anumite trenduri de sinucideri. „În urmă cu doi ani, la Iaşi, au fost mai multe sinucideri, una după cealaltă, după ce o persoană din comunitate a apelat la un astfel de gest. S-a creat un mic val", a subliniat el.

Hanibal Dumitraşcu susţine că sinucigaşii aleg de obicei metode violente de a se omorî. „Ştreangul este modalitatea preferată de bărbaţi pentru că sunt puţine şanse de supravieţuire. Femeile, în schimb, preferă pastilele, pentru că hotărârea nu este la fel de puternică. În plus, prin tentativele de suicid ele atrag atenţia că au nevoie de ajutor", a subliniat psihologul.

Criza, factor favorizant

„Comparativ cu anii '90, se observă o creştere foarte mare a numărului sinucigaşilor înregistraţi la nivel naţional: de la 1.000 a ajuns acum la 3.000. Criza economică a avut un rol important în acest sens. În astfel de perioade, comportamentele deviante se manifestă mai pregnant. Din păcate, numărul unor astfel de comportamente extreme va continua să crească", a explicat, pentru „Adevărul", Hanibal Dumitraşcu.

"Fenomenul de imitare este cauza care poate să inducă un comportament suicidal mai ales când este vorba despre un erou, un model."
Hanibal Dumitraşcu
psiholog

Moartea unui om împlinit

Sorin Dănilescu (37 de ani), şeful diviziei online a trustului Intact, şi totodată fiul lui Constatin Dănilescu, directorul sportiv de la Dinamo, s-a sinucis, la 19 ianuarie, aruncându-se de la etajul cinci al blocului în care locuia . Cunoscuţii spun că Sorin era un om împlinit şi nu-şi dau seama ce l-ar fi împins să-şi ia viaţa.

Sorin Dănilescu a fost găsit întins pe spate, într-o baltă de sânge. Martorii spun că avea capul spart şi era îmbrăcat în pijama. Bărbatul i-a lăsat un mesaj de adio soţiei sale pe caietul de teme al fetiţei: „Numai eu ştiu de ce fac asta! Refă-ţi viaţa!". Se pare că mesajul a fost scris chiar în noaptea în care s-a petrecut tragedia. Bărbatul a făcut teme cu fetiţa seara, după care au dormit împreună, în acelaşi pat. Tatăl lui Sorin, directorul Sportiv al clubului Dinamo, Constantin Dănilescu, a declarat atunci că nu înţelege gestul fiului său: „Nu-mi explic ce motive a avut să facă asta. Era realizat pe toate planurile"