Daniel Dăianu, la videochat-ul adevarul.ro: "Avem încasări bugetare foarte mici în raport cu standardele europene"

Economistul Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor între 1997-1998, a fost invitat la videochatul adevarul.ro pentru a discuta despre efectele în plan economic ale remanierii. Dezbaterea a fost moderată de Corina Drăgotescu.

În contextul remanierii celor şase miniştri din Cabinetul Boc, profesorul şi economistul Dăianu va discuta cu cititorii adevarul.ro despre efectele economice generate de noile schimbări din Guvern.

Mai citeşte şi:

Sindicatele din Educaţie: Nu dam termen de graţie, aceasta remaniere nu înseamnă nimic

Dăianu a comentat şi afirmaţia preşedintelui Traian Băsescu, care, la depunerea jurământului noilor miniştri, a declarat că România "va avea o creştere de 1-2% în 2011", motiv pentru care "avem nevoie de încă un an de solidaritate şi austeritate."

Remanierea miniştrilor nu este o alegere făcută de PDL, despre o alegere care să ţină cont de interacţiunile produse în interiorul partidului. Există divergenţe, atunci când să numeşti într-o poziţie cheie pentru funcţionarea unei economii, un om, trebuie să te gândeşti la multe aspecte. Mizez şi pe sprijinul pe care-l poate căpăta Gheorghe Ialomiţianu de la consilierii din Ministrul de Finanţe.

Regulile din zona financiară, la nivelul Uniunii Europene au existat carenţe mari în ceea ce priveşte funcţionarea pieţelor financiare care au conds la alunecarea sistemelor economice, guvernelor au intervenit până la naţionalizarea unor entităţi bancare.

Această criză în economiile mature, mult mai puţin în Asia, este la fel de gravă ca Marea Depresiune. În 99 a fost introdusă în congresul american o legislaţie care a permis băncilor să se angajeze în operaţiuni care au avut iz de casino.  Reformele în SUA nu au început cu Obama, ci din timpul administraţiei republicane.

Marţi este o întâlnire importantă a minsterelor de finanţe din UE vor trebui să valideze consensul la care s-a ajuns în urma discuţiilor dintre membrii din Parlamentul European cu reprezentaţi  ai consiliului fiindcă decizia este a statelor membre, în UE, decizia este a ţărilor. Toţi suntem egali în UE. Vocea României este importantă, nu trebuie să reacţionăm în UE doar pentru că avem probleme cu circulaţia cetăţenilor români, noi trebuie să avem o voce în toate problemele care privesc funcţionarea UE.

Despre declaraţia lui Traian Băsescu

Eu aş fi formulat altfel spusele lui Băsescu. Domnul preşedinte a dojenit miniştrii şi vizavi de modul în care au reuşit să comunice cetăţenilor situaţia economică dramatică, ceea ce nu absolvă prestaţia lor de critici.

Preşedintele pe de-o parte a spus un adevăr : ne va fi foarte greu şi în 2011 cu privire la construcţia bugetului nu numai că avem aranjamente cu finanţatorii internaţionali. În 2011, trebuie să avem o consolidare fiscală în jur de 2,5 % din PIB. La o creştere de 2%, un deficit de 2,5% ar echivala cu o consolidare numai de 2% aproximativ dacă nu am avea creştere economică.

Cred că Băsescu la acestă nevoie de a continua procesul de consolidare fiscală s-a referit. Guvernul, în materie de comunicare şi nu numai, ci de absorbţia fondurilor europene. România nu a luat suficiente fonduri europene. Era singurul piston pe care-l avea la dispoziţie pentru a contrabalansa efectele negative pe termen scurt, cel puţin.

Noi nu avem alt piston pentru a energiza economia românească, creşterea exporturilor este încă firavă, relansarea economică din UE se bizuie pe ceea ce se întâmplă în Germania. În ultimul trimestru noi vom înregistra o încetinire, dacă se întâmplă asta nici exporturile nu ne vor ajuta. A crede că vom avea investiţii în 2011 este o fantezie.

Să vorbim despre absorbţia fondurilor ca fiind o ţintă strategică. Premierul Boc a stabilit ţinte. Noi avemn două căi: absorbţia fondurilor europene care ar permite, într-un an greu, ceea ce trebuie să continuăm consolidarea fiscală, nu vom putea să intrăm pe pieţele financiare internaţionale. Trebuie să avem deficite care să sugereze că România nu are probleme cu finanţarea. 

România încasează doar 30% de la bugetul de stat, în timp ce Grecia încasează peste 40%.

Nu cred că este realistă aderarea la euro în 2014.

Dacă dăm faliment. Ce se întâmplă?

Există oameni care spun că mai bine România dă faliment. Un faliment nu doar că ar plonja bonitatea rămasă, dar nu am mai putea să facem emisiuni de obligaţiuni, nu am mai practica deficite bugetare.

Ar putea duce la blocarea sistemului, avem încasări bugetare foarte mici în raport cu standardele europene. Am fi obligaţi să intrăm într-un proces de restructurare a datoriilor, foarte anevoios. Să recurgem chiar la raţionări de importuri, să revenim la controale directe.

S-ar putea ca în asemenea circumstanţe să avem raţionări de importuri întrucât am avea rezerve limitate. Nu cred că am ajunge la cartelă, dar ceea ce vedem acum, că există ajutoare sociale, care sunt tot un soi de cartelizare.

Cel mai grav ar fi că ne-am pierde această bonitate care mai este, ne-am răpi şansele de a reveni într-un orizont care să fie mai apropiat decât cel impus, falimentul.

Chiar dacă am da faliment, am putea rămâne în UE, dar am fi, în opinia mea, se spune că funcţionarea acestui mecanism de monitorizare şi verificare ne creează un statut inferior ţării. Dar ţara de mâna a 2-a este conferit şi de modul în care eşti judecat de partenerii din Uniune, fluxurile de investiţii care vor fi către ţară. Nu ne-am transforma într-o gaură neagră