Cum ne-ar putea aduce Dunărea miliarde de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Participanţii la BBF au discutat despre posibilitatea atragerii fondurilor europene de către ţările riverane Dunării
Participanţii la BBF au discutat despre posibilitatea atragerii fondurilor europene de către ţările riverane Dunării

Ţările riverane la Dunăre au la dispoziţie până în 2013 fonduri europene de 50 de miliarde de euro, bani ce ar putea fi accesaţi de reprezentanţi ai mediului de afaceri pentru proiecte regionale. Localităţile riverane la Dunăre, fie că este vorba de Viena sau de Giurgiu, pot dezvolta în următorii ani proiecte economice şi sociale comune prin proiectul Strategia Dunării.

Potenţialul de dezvoltare economică al regiunii Dunării este imens. Ţările riverane au o populaţie totală de peste 115 milioane de locuitori. Această piaţă uriaşă poate fi exploatată într-un mod eficient şi profitabil de mediul de afaceri, de micii şi marii industriaşi, de companiile media sau de operatorii de turism.

Citiţi şi:

Doljul, reprezentat direct în Grupul Interregional Dunărea din cadrul Comitetului Regiunilor de la Bruxelles

Tulcea: Ghid turistic electronic al Deltei Dunării pentru IPhone

VIDEO Colţ de rai: Cazanele Dunării, o zonă magică

Înfiinţarea unor asociaţii transfrontaliere regionale care să şi pună în practică acest proiect a fost tema discuţiilor din aceste zile la Bucharest Business Forum organizat de World Trade Center Institute, Ministerul Afacerilor Externe şi  Fundaţia Steinbeis din Germania, la Bucureşti.

Proiectul nu este nou, Germania, România şi Austria fiind iniţiatorii acestui program încă din 2008. Însă, în aceste zile, reprezentanţii Guvernului, Comisiei Europene, mediului de afaceri, instituţiilor media şi diferitelor ONG-uri au discutat concret despre planul de dezvoltare regională al ţărilor riverane la Dunăre. 

Produse sub brandul „Dunăre"

Eric Bartha, preşedintele Institutului World Trade Center din Bucureşti, spune că se pot alcătui asociaţii regionale de producţie care să beneficieze de fonduri europene.

„S-ar putea înfiinţa o fabrică de covrigi, de exemplu, care să producă "covrigi de Dunăre". Ei se pot face în România, făina să vină din Bulgaria, iar ambalajul din Austria. În primă fază pot fi exportaţi în toate ţările din regiunea Dunării, după care şi în Japonia, de ce nu?", a exemplificat Bartha modelul de business regional ce s-ar putea dezvolta.

Strategia pentru Dunăre îşi propune în primul rând să apropie ţările riverane. „Pentru o mai bună dezvoltare economică avem nevoie de proiecte regionale", consideră Vlad.  „Acest lucru se poate realiza prin proiecte tehnice, culturale şi sociale", a declarat şi prof. dr. Heinz Trasch, director al reţelei Steinbeis, din landul german Baden-Wurtemberg.

În Germania se pune foarte mare accent pe cercetarea aplicată, dezvoltată în centre şi universităţi, care este pusă apoi la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii. "Un transfer de tehnologie, de la specialişti la mediul de afaceri, acest lucru lipseşte României", consideră Heinz Trasch.

Din 2011 se va înfiinţa la Bucureşti o academie a Dunării, o instituţie care să ofere consultanţă şi training atât mediului de afaceri interesat să dezvolte afaceri regionale, cât şi organizaţiilor guvernamentale sau altor instituţii.

„Problema este că în România nu există cercetare aplicată. Aici intervine rolul nostru, de a oferi modele: o academie a Dunării, care să dezvolte resurse umane inovative", a mai adăugat Heinz Trasch.

Anca Vlad, preşedintelele companiei distribuitoare de medicamente Fildas România, consideră, de asemenea, că proiectele regionale sunt mai puternice decât cele globale şi că forţa economică stă în regiuni.

Australieni şi japonezi în croazieră pe Dunăre

Dunărea este liantul care ar putea creşte profitabilitatea activităţilor din turism ale României. Proiectele pe care le-ar putea dezvolta ţara noastră cu vecinii dunăreni în ceea ce priveşte croazierele, de pildă, este uriaş.

Însă, pentru acest lucru, România ar trebui să-şi modernizeze porturile de la Dunăre, care în acest moment sunt lăsate în paragină. Gerhard Skoff, preşedintele Danube Tourism Commision a declarat la Bucharest Business Forum că cererile pentru croaziere pe Dunăre au crescut semnificativ în acest an faţă de anul trecut.

„Rezervările făcute de australieni, japonezi şi americani pentru diferite croaziere pe Dunăre au crescut. Este foarte important să profităm de acest aspect", a declarat Skoff. ;A mai contribuit şi Matei Dobrovie

Plan de acţiune

În luna decembrie se va semna un document între diferite instituţii şi Comisia Europeană care va conţine planul de acţiune pe programul Strategia pentru Dunăre.

" Un transfer de tehnologie, de la specialişti la mediul de afaceri, acest lucru lipseşte României."
Heinz Trasch
director Steinbeis

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite