Cum ar fi fost pedepsite vrăjitoarele Vanessa şi Melisa în Evul Mediu

Vrăjitoarele Melisa şi Vanessa au înşelat mai multe VIP-uri

Trei femei, dintre care două vrăjitoare, au fost reţinute de poliţişti pentru că au înşelat mai multe persoane.

Vanessa şi Melisa îşi promovau calităţile vrăjitoreşti prin anunţuri publicitare, promiţând că rezolvă probleme de dragoste, carieră şi sănătate.

Între cei care au căzut victime se numără nume cunoscute precum Oana Zăvoranu, Mihaela Borcea, Bănel Nicoliţă, dat şi Amalia Năstase, fosta soţie a tenismenului Ilie Năstase, Inna şi Corina Chiriac. Vezi aici detalii!

Vrăjitoria nu e tocmai veche în spaţiul românesc. În perioada medievală, Biserica ştia de aceste practici şi nu era tocmai ostilă.

Numai clericii instruiţi puteau practica magia ritualică, doar ei puteau să citească cărţile de magie, redactate în latină, prin care se puteau invoca demonii. Cât despre vrăjitorii satelor, aceştia se găseau peste tot şi erau utili comunităţii pentru că ştiau să vindece diverse boli şi pentru că ştiau cum să pună blesteme asupra cuiva. 

Istoria prigonirii celor care practicau vrăjitoria în spaţiul românesc este strâns legată de evoluţia acestui fenomen în Europa Occidentală.

Prigoana vrăjitoarelor din Transilvania

Pe teritoriul românesc, în Transilvania, în secolele XVI – XVII, s-au desfăşurat cele mai multe procese de vrăjitorie. Interesant este faptul că principalele acuzaţii aduse vrăjitoarelor erau cele de „schilodire”şi îmbolnăvire a copiilor. Simpla suspiciune de practicare a vrăjitoare aducea atunci oprobriul comunităţii care îndepărta din localitate persoana bănuită de vrăjitorie sub ameninţare ca dacă se va întoarce îşi va „pierde capul”. Spre deosebire de Europa de Occidentală în Transilvania execuţiile şi torturile aplicate celor suspectaţi că sunt vrăjitori au fost mult mai puţine. Un alt amănunt interesant este dat de acuzaţiile aduse de soţiile care erau părăsite de către soţii lor în urma „blestemelor şi farmecelor” aruncate de  „o vrăjitoare” „plătită” de o altă femei.

Citeşte continuarea pe site-ul revistei "Historia"!