VIDEO Cum „operează“ doctorii Casa de Sănătate
0
Peste 1.100 de medici din Capitală sunt cercetaţi penal pentru decontarea a mii de reţete falsificate. Medici specialişti şi de familie au creat un prejudiciu de peste opt milioane de euro prin folosirea datelor unor persoane decedate şi prin inventarea unor boli.
Procurorii Parchetului General şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii susţin că în buzunarele medicilor, dar şi în conturile unor farmacişti din toate marile lanţuri care aprovizionează Capitala s-ar fi scurs, în doar doi ani, peste opt milioane de euro. Iar întreaga ,,afacere" s-ar fi derulat cu complicitatea tacită a funcţionarilor Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti.
Întreaga ,,afacere" prin care în buzunarele a peste 1.100 de medici din Capitală, dar şi în conturile unor farmacişti ar fi ajuns milioane de euro deturnate din programele pentru diabet şi cancer, a ieşit la iveală cu doi ani în urmă.
Capitala diabetică
„În 2009 a fost o comisie numită de ministrul Sănătăţii, care a verificat o creştere nejustificată a unor sume decontate din bugetul asigurărilor de sănătate pe programul pentru diabet. Eu am lucrat doar pe diabet şi am înaintat Parchetului General o sesizare legată de un medic şi o farmacistă", a declarat, ieri, pentru „Adevărul", Raed Arafat, subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii.
Potrivit acestuia, comisia pe care a condus-o a făcut la acea dată o evaluare amănunţită şi a descoperit peste 400 de reţete suspecte, eliberate de acelaşi medic, diabetologul Tiberius Mogoş, şi decontate printr-un singur lanţ de farmacii, 2NA Farm.
„Cel puţin două dintre aceste reţete aveau o valoare foarte mare, nejustificată, de peste un miliard de lei vechi fiecare", îşi aminteşte Raed Arafat, adăugând că pacienţii pe numele cărora au fost eliberate reţetele respective nu primeau medicamentele. „Ancheta în acest caz durează atât, deoarece am înţeles că este un dosar foarte complex, la care lucrează mai mulţi oameni din Parchetul General şi din Poliţie".
De la zece file la zece volume
Doctorul Tiberius Viorel Mogoş (57 de ani) şi proprietara lanţului de farmacii 2NA Farm, Doina Oprea (46 de ani), sunt acum puşi sub acuzare de procurori. Plecând de la cazul lor, anchetatorii au descoperit un adevărat sistem infracţional care acoperă întreaga Capitală, dar care are ramificaţii şi în ţară. La data începerii anchetei, în 2009, Mogoş declara pentru „Adevărul": „Acuzaţiile care mi se aduc sunt nişte aberaţii. Ceea ce se întâmplă acum este un mare jaf moral şi etic faţă de asiguraţii care plătesc".
Bilanţul „problemelor" invocate de Raed Arafat a plecat de la zece file pe care le avea dosarul în octombrie 2009 şi a ajuns la zece volume în iunie 2011. Până acum au fost descoperite 6.000 de reţete false, 60 de medici specialişti în oncologie, 100 de medici specialişti în diabet şi 1.000 de medici cu alte specializări sunt cercetaţi de procurori, alături de farmacişti de la 200 de puncte farmaceutice din Capitală.
Medicii de familie din Timiş au devenit peste noapte doctori privaţi. Noua deviză: totul e pe bani!
Prejudiciul estimat până acum depăşeşte 8.000.000 de euro. Iar ancheta s-ar putea finaliza abia în toamna acestui an. Cât despre cazul lui Tiberius Mogoş şi al Doinei Oprea - de la care s-a plecat - procurorii au ajuns să numere nu 400, ci 3.000 de reţete false, care ar fi fost eliberate de diabetolog în perioada august 2008 - septembrie 2009. Dintre acestea, 185 au fost „parafate" de medic pe numele unor morţi. ,,Şi nici măcar nu vorbim despre persoane decedate în acea perioadă. Dacă ar fi eliberat reţete în ultimele zile de viaţă ale pacienţilor, aş fi înţeles. Dar vorbim despre oamenii care au murit în anii '70, '80 sau la începutul anilor '90. Practic, a completat reţetele cu CNP-uri luate din dosarele unor foşti pacienţi ai Institutului «N. C. Paulescu», luate din arhiva unităţii medicale", a precizat unul dintre anchetatori.
Restul reţetelor au fost eliberate pe numele unor pacienţi ai medicului, care n-au avut habar despre asta. În acelaşi dosar, CASB, ai cărei funcţionari au avizat decontarea reţetelor, se constituie parte şi a estimat paguba la patru milioane de euro.
Metoda Mogoş
„A fost o muncă de sisif să punem cap la cap întreaga afacere a lui Tiberius Mogoş, pentru că a fost ascuns în bazele de date ale CNAS", au comentat surse judiciare. Potrivit acestora, fiecare reţetă prescrisă de diabetolog ar trebui să fie verificată în bazele de date, deoarece multe dintre ele au fost decontate către farmaciile 2NA pe numele altor medici. ,,Practic, farmacistul introducea în baza de date numărul şi seria reţetei şi apoi, ca să nu bată la ochi faptul că pe numele lui Mogoş sunt decontate atât de multe reţete cu sume foarte mari, alegea din nomenclator un alt medic. Aşa se face că, în final, sunt reţete care poartă semnătura şi parafa lui Tiberius Mogoş, dar au fost decontate către 2NA Farm pe numele altor medici", au explicat sursele citate.
În faţa anchetatorilor, Tiberius Mogoş a negat vehement că ar fi comis vreo ilegalitate. ,,A susţinut tot timpul că nu a prescris acele reţete, că nu ştie cine a făcut-o, că în spital era haos, că lucra şi în policlinică şi că nu avea asistentă. Cu alte cuvinte, a sugerat că oricine se putea folosi de parafa sa. În plus, a spus că toţi pacienţii pe care i-am audiat şi au declarat împotriva lui sunt nebuni şi nu ştiu ce vorbesc", a mai precizat anchetatorul. Unul dintre ,,nebunii" la care făcea referire medicul este, susţin sursele citate, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"Ancheta în acest caz durează atât, deoarece am înţeles că este un dosar foarte complex, la care lucrează mai mulţi procurori şi poliţişti."
Raed Arafat
subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii
Vila doctorului Tiberius Mogoş, de pe Bulevardul Aviatorilor Foto: Marian Iliescu
Procurorii acuză Casa
Şeful CNAS, Lucian Duţă, susţinea anul trecut că, odată cu implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI ) al Asigurărilor de Sănătate din România, au fost eliminate şi fraudele. Este contrazis de specialiştii IT, de medici şi de procurori. ,,Dacă toţi asiguraţii ar avea carduri electronice, iar baza de date a SIUI s-ar plia perfect pe bazele de date de la Evidenţa Populaţiei, nu ar mai fi probleme. Cel puţin, cei de la Evidenţă fac curăţenie la un anumit interval de timp şi şterg morţii de pe liste. Or, în sistemul nostru de sănătate, doar s-au născut asiguraţi. De murit, foarte rar mai moare câte unul", au comentat surse din rândul anchetatorilor. Pentru a funcţiona, sistemul ar fi trebui să fi fost conceput şi executat perfect.
Însă un raport de audit intern, publicat de ,,Adevărul" la începutul acestui an, arăta exact contrariul. Auditorii subliniau faptul că ,,sistemul nu permite prelucrarea online, astfel încât aplicaţiile de tipul e-prescription, fişa electronică a pacientului sau raportarea furnizorilor nu sunt posibile, pentru aceasta fiind nevoie de o reconfigurare".
Reţeta de zeci de mii de euro
Odată cu Mogoş, în malaxorul procurorilor au intrat alţi 99 de diabetologi de la spitale din Capitală, care au urmat, din 2008 încoace, reţeta acestuia. Investigaţiile s-au extins apoi pe programul de oncologie. „Sunt cercetaţi 60 de oncologi care au decontat sume considerabile de la CASB pe reţete false, prin punctele farmaceutice ale tuturor lanţurilor mari. Sunt mai puţin reţete, însă prejudiciul este aproape la fel de mare, atâta vreme cât între medicamentele decontate nu am găsit unul mai ieftin de 500 de lei", au explicat aceleaşi surse.
Iar oncologii au recurs mai puţin la morţi. Şi-au folosit însă pacienţii mai puţin bolnavi, pe numele cărora au prescris tratamente pentru metastază de gradul IV ori leucemie în fază terminală. Oncologilor li s-au adăugat în anchetă alţi 1.000 de medici de alte specialităţi (ORL, ortopedie, cardiologie, pediatrie) şi medici de familie, acuzaţi de fals intelectual, complicitate la înşelăciune şi abuz în serviciu.
Decontări pe bandă rulantă
Pe masa anchetatorilor s-au adunat alte 3.000 de reţete false prin ale căror decontări s-a prejudiciat Casa de Sănătate Bucureşti cu peste patru milioane de euro. Şi, după cum admit surse judiciare, ancheta va ajunge şi la funcţionari ai CASB. Motivul: decontarea unor reţete de zeci de mii de euro fiecare nu se putea face fără avizul Casei. De altfel, Raed Arafat a admis că decontarea reţetelor pe care sunt înscrise sume atât de mari a fost avizată şi de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, care, „în mod normal, ar fi trebuit să verifice deconturile".
Consultaţii gratuite până săptămâna viitoare
O nouă rundă de negocieri fără rezultat a avut loc ieri între reprezentanţii medicilor de familie, cei ai Ministerului Sănătăţii şi cei ai Casei de Sănătate. Medicii de familie au refuzat să semneze contractul-cadru pe 2011.
„O singură problemă nu s-a rezolvat încă - finanţarea, dar ministerul ne-a promis că încearcă să găsească banii", a declarat dr Doina Mihăilă, şefa patronatelor medicilor de familie pe Bucureşti. Casa a propus medicilor o creştere cu 10% a fondurilor pentru cabinete, în timp ce aceştia au cerut 30%. În joc e suma de 200 de milioane de lei, bani pe care şeful Casei, Lucian Duţă, a spus că nu-i are.
Mai mult decât atât, el a declarat că bugetul instituţiei are un deficit de peste două miliarde de lei. De cealaltă parte, medicii de familie susţin că nu se pot descurca cu suma propusă de Casă în condiţiile în care toate preţurile s-au majorat. „N-o să mai pot plăti salariile, nici utilităţile, pentru că au crescut toate. În plus, primăria a mărit chiria cabinetului de la 1 euro mp la 56 de euro mp", a declarat Valentina Boboc, medic de familie în Bucureşti.
Păsuire până la Rusalii
Reprezentanţii medicilor de familie au declarat că până săptămâna viitoare toate consultaţiile vor fi gratuite. „Nu taxăm pacienţii până marţi", a spus Doina Mihăilă. În cazul în care nu se vor aloca resursele financiare cerute de medicii de familie, aceştia au declarat că vor fi nevoiţi să ceară pacienţilor sume „modice" pentru vizitele medicale, nu mai mari decât cele prevăzute în contractul-cadru pe 2010, adică 10-20 de lei per consultaţie.
Pe lângă costul consultaţiilor, pacienţii vor fi nevoiţi să-şi cumpere şi reţetele pentru că, în lipsa contractului cu Casa, medicii nu vor mai avea dreptul să prescrie reţete gratuite sau compensate. Pacienţii care nu vor putea plăti se vor putea muta la un alt medic de familie care are contract cu Casa. Înscrierile se fac pe baza unei adeverinţe a calităţii de asigurat. În România sunt 11.000 de medici de familie.
Se încarcă comentariile...
