Criza îi face pe români să îşi înece amarul în băutură şi ţigări

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Date statistice recente arată că în ultimele luni de recesiune românii au făcut economii la orice, numai la băutură şi la ţigări - nu. Specialiştii spun că în vremuri de criză oamenii beau şi fumează mai mult şi se orientează către mărfurile de contrabandă.

Cei mai mulţi bani din bugetul unei familii de români, adică 40,7%, s-au dus în primul trimestru al anului 2010 pe mâncare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Mult mai mult decât consumul mediu de alimente din Uniunea Europeană - 16%, explicaţia fiind că veniturile noastre sunt mult sub media UE.

Citiţi şi:

Un bărbat din Mărăşeşti, care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, a vrut să-şi dea foc la casă

Cum luptăm cu viciul fumatului pe timp de criză

Pe locul doi se află întreţinerea, adică banii pentru locuinţă, apă, electricitate şi gaze, care înghit 18,7% din cheltuielile românilor. Urmează băuturile alcoolice şi tutunul, care însumează 7,4% din total, adică puţin peste media europeană de 7% (4% pe băuturi alcoolice şi 3% pe ţigări).

Structura cheltuielilor a fost schimbată uşor de criză. Procentul alocat mâncării a crescut, de la 40,3% în 2008 la 40,7% în 2010. Asta nu pentru că mâncăm mai mult în vremuri grele, ci fiindcă veniturile s-au redus şi preţurile au crescut. Cea mai spectaculoasă creştere apare însă la ţigări şi alcool, unde cheltuielile lunare au urcat din 2008 şi până în 2010 cu 1,2 procente.

Lipsurile, înecate în băutură

În schimb, se observă că în ultimii doi ani românii au făcut economii la educaţie, sănătate, mobilă, dotarea şi întreţinerea locuinţei, îmbrăcăminte şi încălţăminte.  În vremuri de restrişte, războaie sau crize creşte consumul de alcool, spune psihiatrul Florin Tudose: „Pe de-o parte, alcoolul este un puternic anxiolitic (combate anxietatea - n. red.) şi este foarte la îndemână să-ţi îneci amarul aşa".

Pe de altă parte, enumeră Tudose, sunt mai mulţi cei care dispun de timp liber, fiindcă au rămas fără joburi şi se duc la crâşmă pentru a-şi împărtăşi necazurile. „Acum se adună mult mai uşor grupuri care au probleme comune, cauzate de criză", explică psihiatrul.

Florin Tudose atrage însă atenţia că românii dau mai mulţi bani pe alcool nu numai fiindcă beau mai mult, ci şi pentru că s-au scumpit aceste produse. Consumul crescut de alcool este un trend natural al perioadelor de criză, spune psihiatrul, aşa cum este firească şi scăderea numărului de sinucideri în astfel de vremuri, pe principiul că te mai relaxează să vezi că şi alţii suferă ca tine.

Totuşi, companiile din industria alcoolului se lamentează că li s-au prăbuşit afacerile şi profiturile li s-au diminuat semnificativ. Romulus Dascălu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Alcool şi Băuturi Spirtoase „Garant", spune trist că vânzările au scăzut cu aproximativ 50%, într-un an şi jumătate de criză.

Aşa încât nici scumpirile nu pot fi o explicaţie pentru creşterea cheltuielilor cu alcoolul. Dascălu arată cu degetul spre adevărata sursă de consum: băuturile alcoolice contrafăcute şi pe cele produse în rural. „Au crescut vânzările la negru, cele făcute la ţară: ţuică, pălincă şi vin. Acestea sunt mai ieftine, că nu se plătesc taxe", spune Dascălu.

Contrabanda, în top

Şi la tutun lucrurile stau la fel. Producătorii spun că de la 1 ianuarie 2009 şi până la 1 ianuarie 2010, ţigările s-au scumpit cu peste 50%, din cauza accizelor şi a deprecierii leului. Iar de la 1 iulie, după ce TVA a fost majorată la 24%, preţul pachetului de ţigări a mai crescut cu 1 leu. Adrian Popa, Corporate Affairs Manager la British American Tobacco România, spune că volumul vânzărilor a scăzut, totuşi, per total cu aproximativ 33%:

„Cu 30% au scăzut în favoarea contrabandei, iar cu 3 - 4% din cauza persoanelor care s-au lăsat de fumat sau fumează mai puţin". Prin urmare, o mare parte din consumul de tutun s-a mutat pe piaţa neagră, explică oamenii de afaceri din industrie.

Statistici

Ruşii estimează pentru 2010 o creştere de la 10% la 15% a cheltuielilor unei familii pe alcool. Potrivit Eurostat, în luna iunie, Danemarca era cea mai scumpă ţară la mâncare, iar Finlanda, la alcool.

Zgârciţi cu educaţia, sănătatea şi cultura

Editurile mici nu rezistă pe timp de criză



În România, cheltuielile gospodăriilor cu educaţia gravitează în jurul a 1% din totalul celor lunare, fiindcă, aşa cum specifică şi INS, „realizarea acestor nevoi se face în cea mai mare parte prin serviciile de care acestea beneficiază gratuit".

Românii încă nu obişnuiesc să investească în aşa numita "educaţie pe tot parcursul vieţii", spun specialiştii în resurse umane. Se opresc, cel mai adesea, la ceea ce au învăţat în anii de studiu. În primul an de criză oamenii au investit în educaţie ca să-şi păstreze jobul.

„Firmele n-au mai dat bani pentru traininguri, adică pe dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor, şi oamenii au făcut asta pe cont propriu", spune Corina Rusu, trainer la Elite Training. Apoi, în 2010, procentul a căzut iar, la 0,8%. Corina Rusu explică: „Anul ăsta s-au prăbuşit trainingurile. Se dau bani pentru cursuri de specializare şi de certificare. Atât".

Scad vânzările de cărţi

Sociologii în educaţie au şi explicaţii: „În societăţile sărace puţine cheltuieli merg pe altceva decât pe mâncare sau pe locuinţă. Noi suntem o societate cu relativ puţini absolvenţi cu studii superioare şi cu o educaţie scăzută, iar oamenii investesc relativ puţin în educaţie", a spus Bogdan Voicu, sociolog.

Şi banii daţi pe cultură sunt mai puţini. „Anul ăsta vânzările s-au prăbuşit cu 50% faţă de anul trecut. Se cumpără doar strictul necesar de carte, adică literatura cerută copiilor la şcoală. Şi este mai mult o investiţie în educaţia copilului, decât o cheltuială de cultură", spune Stelică Teslaru, de la Editura "Steaua Nordului". Spre comparaţie, media consumului cultural al unei gospodării europene este de aproape 5%, iar un procent asemănător se duce pe activităţi recreative.

Bugetul mic alocat tratamentelor medicale arată că suntem neglijenţi cu propria sănătate, susţin specialiştii. „Avem mai multă grijă de facturi, de casă şi de copii şi mai puţin de sănătate. Nu mergem la doctor de frică să nu rămânem fără bani pentru casă şi facturi", a declarat Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice(COPAC).

"Avem mai multă grijă de facturi, de casă şi de copii şi mai puţin de sănătate."
Cezar Irimia
preşedinte COPAC

image
image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite