Student român: note mari, carte puţină

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Notele studenţilor nu reflectă  nivelul lor de pregătire
Notele studenţilor nu reflectă nivelul lor de pregătire

Mulţi studenţi au mizat în această sesiune de examene pe indulgenţa profesorilor. Un reportaj realizat de „Adevărul de Seară“ la finalul acestei sesiuni arată că cei mai mulţi dintre studenţi sunt slab pregătiţi la examene.

La unele universităţi din ţară sesiunea s-a terminat ieri, la altele se încheie luni. La Craiova, concluziile sunt amare: tinerii de la Facultatea de Litere nu ştiu să lege o frază în engleză nici măcar cu ajutorul dicţionarului, viitorii teologi spun că nu le trebuie teorie, ci calităţi vocale ca să îmbrace haina preoţească.

Mai citeşte şi:

Notele mici, ascunse de părinţi cu calculatorul

Viitorul sună bine, dar greu pentru absolvenţii IT & C

Cum poate fi fentată o universitate de stat din România

De ce universităţi avem nevoie în România?

„Sunt bâtă!"

Atmosferă relaxată la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova. Tinerii au susţinut vineri ultimul examen, la literatură engleză.

Câteva ore mai târziu aşteptau rezultatele. „Oare ce scrie pe foaie: «is» sau «es»? Iar aici e «Hamlet» sau «pamflet»? Sper să iau un 8 sau un 9, că profesorii de aici sunt mai indulgenţi şi nu trebuie să faci toate subiectele ca să treci probele. Recunosc, acum nu mă pricep să vorbesc în engleză, dar am făcut rost de un dicţionar ca să învăţ să conjug verbul «to be». Sunt bâtă!", spune Alexandra Pascu (21 de ani), studentă la Litere în Craiova.

Notele mari anunţate câteva minute mai târziu nu au surprins pe nimeni, nici măcar pe cei care nu au răsfoit cursurile deloc.

Prof.univ. Cristiana Teodorescu, din cadrul Facultăţii de Litere, recunoaşte că studenţii sunt slab pregătiţi. „Una dintre principalele probleme este sistemul de admitere pe bază de dosar, care nu încurajează şi nu ambiţionează tinerii să studieze.

Într-adevăr, am constatat că unii dintre ei nu se descurcă tocmai bine cu limbile străine", a declarat ea.

O parte dintre studenţii de la Teologie spun că nu învaţă pe motiv că oricum uită tot ce au buchisit. „Ca să îmbraci haina preoţească este important să ai vocea plăcută, care să ajungă la sufletul oamenilor. La ce foloseşte atâta teorie? Oricum se uită peste câţiva ani", spune un student, care în acelaşi timp este şi ţârcovnic la o biserică din Oltenia.

„Gastrita este o gaură în burtă"

La Universitatea de Medicină şi Farmacia (UMF) din Craiova situaţia este sub orice critică. Viitorii doctori nu cunosc, în anul V de facultate, din ce este formată coloana vertebrală sau ce este gastrita. „Le-am zis odată profesorilor că gastrita e o gaură în burtă. Nu învăţasem exprimarea specifică. Trebuia de fapt să spun că gastrita este o boală care constă în inflamarea mucoasei. Din greşeli învăţăm", spune Marius Stancu, student la UMF Craiova.

Profesorii au recunoscut că le pun studenţilor note mai mari decât merită, chiar dacă mediciniştii nu ştiu o iotă din ce ar fi trebuit să înveţe.

„Le dau note cu TVA. Dacă unul merită 5, îi pun 8 sau 9. Acum, cei care au nota 10 sunt de fapt de 8. Fac asta pentru că altfel ar pica trei sferturi dintre ei şi nu ar mai ajunge niciunul în ultimul an de facultate. Dacă le spui o frază de 13 cuvinte, nu sunt în stare să o reproducă. Lor le trebuie propoziţii simple. Am ajuns să-i întreb «Nu-i aşa că...?», iar ei să aprobe. Nu au noţiunea cititului. Te cruceşti! Şcolarii din clasa a doua sunt mai deştepţi", a declarat dr. Alexandru Cameniţă, profesor de neurochirurgie la UMF Craiova.

Prof. univ. dr. Corneliu Sabetay îl aprobă pe colegul său. „Studenţii nu au nici măcar cunoştinţe generale. Cum intră în facultate, aşa pleacă", a afirmat profesorul de chirurgie pediatrică de la UMF din Bănie.

„Bobocii" nu prea iau facultatea în serios

Nici studenţii timişoreni nu se omoară cu învăţatul. „La curs vin cam 40% din studenţi. Dintre aceştia 30% sunt bine şi foarte bine pregătiţi, iar 10% sunt slabi. Restul de 60% nu se prea omoară să înveţe, ei se gândesc doar la diplomă", a spus Ilarie Bordeiaşu, profesor universitar şi şef de catedră la Facultatea de Mecanică, din cadrul Universităţii Politehnica Timişoara.

Studenţii din anul întâi şi doi de studiu nu iau în serios facultatea, însă din anul trei şi patru de studiu lucrurile stau altfel. „După ce văd că facultatea nu este un lucru simplu, cei care au restanţe şi cei reînmatriculaţi iau lucrurile în serios", a explicat Bordeiaşu.

70% din studenţi cred că primesc notele pe merit

Barometrul calităţii - 2009, elaborat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, arată că masificarea învăţământului superior a dus la o scădere sensibilă a calităţii educaţiei. Astfel, în 1990-1991, unui cadru didactic îi reveneau 14 studenţi, faţă de 26 în 2006-2007. Prin urmare, timpul pe care un cadru didactic îl acordă unui student a scăzut la jumătate.

Atât profesorii universitari, cât şi studenţii sunt relativ mulţumiţi de calitatea învăţământului superior, considerându-l ca fiind de nivel mediu. Optimismul în ceea ce priveşte calitatea scade mai ales la studenţii care au învăţat la universităţi din străinătate, ca şi la profesorii care au mai multe articole publicate în reviste străine de prestigiu.

Potrivit aceleiaşi surse, 70% din studenţi cred că primesc notele pe care le merită, în timp ce numai 7% spun că primesc note mai mari. În ceea ce priveşte utilitatea diplomei de licenţă, un cadru didactic universitar din zece crede că ea nu are absolut nicio valoare. Această opinie este mai des întâlnită printre cadrele didactice de la facultăţile de ştiinţe umaniste, de medicină şi farmacie, arte, arhitectură şi sport.

Angajatorii cred că absolvenţii sunt buni la teorie, dar nu şi la practic. Ei se orientează la angajarea absolvenţilor mai puţin pe reputaţia facultăţii absolvite şi pe media de la absolvire, punând pe primul loc modul în care absolventul se prezintă la interviu.

Vieţile curmate nasc semne de întrebare

În Oltenia au fost numeroase cazuri în care pacienţii au murit, iar familiile acestora i-au acuzat de malpraxis pe doctorii care i-au tratat. La Colegiul Medicilor au fost depuse în ultimii ani zeci de plângeri împotriva mai multor cadre medicale.

Lucica Talegă (18 ani) a lăsat în urmă un copil

Lucica Talegă (18 ani) a lăsat în urmă un copil

Moartă în urma unui chiuretaj

O tânără în vârstă de 18 ani, Lucica Talegă, a decedat în urmă cu două luni în Spitalul Nr. 1 din Craiova după un chiuretaj făcut de către medicul Marian Galbenu, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Mehedinţi. Lucian, soţul fetei, a depus o plângere la Colegiul Medicilor din Mehedinţi şi la Parchet împotriva ginecologului care a ocupat şi funcţia de preşedinte al Camerei Federative a Medicilor din judeţ.

Doctorul Galbenu susţine că nu este vinovat de cele întâmplate. În martie 2008 Eugenia Gheorghiu, de 53 de ani, din Galaţi, a murit după ce medicii de la Spitalul Judeţean i-au acordat ajutor cu întârziere.

Femeia suferise un accident cerebral, dar cadrele medicale de la spitalul din Galaţi nu şi-au dat seama de acest lucru. Pacienta a fost transportată la insistenţele soţului la Institutul de Boli Cardiovasculare din Bucureşti, însă a murit pe masa de operaţie.

Opinie

Unii profesori universitari consideră că metoda admiterii la facultate pe bază de dosar este greşită. Ea nu-i motivează pe studenţi să înveţe. Profesorii nu-i lasă repetenţi de teamă să nu piardă finanţarea care se face în funcţie de numărul de studenţi.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite