Plătim mai mulţi directori pe un post

 Proiectul legii privind Statutul funcţionarilor publici adoptat ieri de Camera Deputaţilor ar urma să facă ordine în instituţiile deconcentrate. Noua lege spune că rămân la conducere şefii numiţi de Emil Boc. În ţară există cazuri în care directorii demişi au obţinut în instanţă repunerea în funcţie.

Situaţiile neclarificate de la vârful instituţiilor bugetare locale duc la achitarea simultană a două sau chiar trei salarii pentru posturi de conducere.

Mai citeşte şi:

Ciocănel, cel mai “bazat” funcţionar public

Social-democraţii şi liberalii i-au acuzat pe reprezentanţii puterii că au introdus neregulamentar proiectul pe ordinea de zi a plenului pentru a grăbi adoptarea prevederilor care avantajează clientela politică. Potrivit noului text, şefii din deconcentrate ar urma să rămână în funcţie până la organizarea unui nou concurs, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP). De altfel, PNL şi PSD au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională acest proiect.

Rămân directorii lui Boc

Preşedintele Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, liberalul Victor Paul Dobre susţine că, de fapt, textul adoptat ieri adânceşte strategic haosul din deconcentrate, unde sunt chiar şi trei directori pe aceeaşi funcţie. „Noua lege face ca ultima serie de directori, numiţi pe criterii politice de Guvernul Boc, să fie fixaţi pe funcţii, chiar dacă sunt şi alte două serii de şefi, numiţi succesiv prin două legi diferite, contestate şi declarate neconstituţionale de judecătorii Curţii Constituţionale", a explicat Dobre.

O situaţie de acest gen este în Maramureş, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), unde există în prezent trei directori ai aceleiaşi instituţii. Fiecare dintre ei este plătit din bani publici, cu o remuneraţie lunară de 5.000 de lei brut.

Gheorghe Vişovan, director coordonator

Toată tevatura a început la 24 aprilie 2009, când Florin Urs, cel care a ocupat postul de director executiv din 2006, a primit decizia de eliberare din funcţie prin Ordin de ministru. În locul lui au fost numite la conducerea Agenţiei două persoane: Mirela Vereş, ca director executiv şi Gheorghe Vişovan, ca director coordonator. Urs a atacat demiterea în instanţă şi a obţinut suspendarea eliberării din funcţie.

APIA a atacat sentinţa cu recurs. Până când se va da sentinţa finală, APIA are doi directori executivi. „Eu fac practic toată treaba la APIA Maramureş. Mirela Vereş este şefă doar cu numele, pentru că nu are niciun fel de atribuţii în instituţie", a arătat Urs. Mirela Vereş recunoaşte că până şi ea este confuză. „Este o situaţie hilară. Nici nu mai ştiu ce funcţie am", a declarat Mirela Vereş.

Cei trei nu au putut spune clar care sunt diferenţele de atribuţii între directorul executiv şi cel coordonator.

6.600 de funcţii politice

Social-democratul Ioan Cindrea, vicepreşedintele Comisiei de Muncă, a arătat că, prin noua lege adoptată ieri de Camera Deputaţilor, puterea „pune pe tavă clientelei politice" aproximativ 6.600 de funcţii în deconcentrate. „Este vorba de 50 de funcţii de director la nivel de judeţ, ceea ce înseamnă 2.200 de directori în toată ţara, la care se adaugă funcţiile de director adjunct, însumând aproximativ 6.600 de funcţii, după calculele mele", a estimat Cindrea.

Harababură în instituţii

Pe rolul Curţii de Apel Cluj se află câteva zeci de dosare în care sunt implicaţi foşti directori de servicii deconcentrate din Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, care au acţionat în instanţă ordinul prin care au fost demişi. O parte au reuşit să obţină sentinţe de repunere în funcţie. Directorul Agenţiei de Prestaţii Sociale Cluj, Monica Moraru, a fost demisă din funcţie în octombrie 2009. În locul ei a fost numită Ana Barbu. Plecată acum în concediu medical, Barbu a fost înlocuită temporar cu Maria Haragâş. Moraru a obţinut sentinţa de repunere în funcţie. Cei trei directori câştigă circa 3.000 de lei pe lună.

Judeţul Timiş a realizat performanţa de a avea timp de două săptămâni trei subprefecţi în funcţie, toţi trei salariaţi. Acum judeţul mai are un singur subprefect şi aşteaptă numirea altui înalt funcţionar public.

Şef plătit să stea degeaba

Constantin Moşoiu (foto), managerul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova, este director doar pe hârtie. Asta deoarece, de la 22 octombrie 2009, conducerea de la Bucureşti a Agenţiei a hotărât ca acesta să nu mai aibă drept de semnătură. Moşoiu recunoaşte că a primit salariu de director şi că nu a muncit prea mult pentru el de când a rămas fără drept de semnătură: „Din punct de vedere financiar nu s-a schimbat nimic. Iau aceiaşi bani ca atunci când am fost instalat în funcţie".

El susţine însă că s-a încălcat legea şi că în raportul de evaluare a activităţii sale nu a fost trecută nici măcar o abatere de la atribuţiile pe care le avea.
Moşoiu intenţionează să depună o plângere la Parchet pentru abuz în serviciu şi este convins că va avea câştig de cauză. Andreea Mitrache

STATUL DĂ BANII

În majoritatea judeţelor din România, pe posturi publice de directori sunt plătite două sau chiar trei persoane. Salariile lor, dublate sau chiar triplate, sunt plătite din fonduri bugetare.