Coplata în spitale, impusă de duşmanul ei

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, susţine introducerea tichetelor de sănătate, aşa-numita „coplată“, iniţiativă a predecesorului său, Ion Bazac. Unul dintre primele proiecte ale lui Cseke este coplata. Acum şase luni, el a adunat mii de semnături împotriva acestei măsuri şi le-a depus la ministerul pe care acum îl conduce.

Printre proiectele pe care ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, vrea să le pună în dezbatere publică în aceste zile este sistemul de coplată - adică pacientul va trebui să plătească pentru anumite servicii medicale în spitalele publice.

Mai citiţi şi:

Condamnată să moară, Dana Dobromir a câştigat lupta cu cancerul şi se întoarce acasă

REPORTAJ MULTIMEDIA Drama mamei de tripleţi: pusă să plece acasă cu un copil mort în pântece, din maternitatea groazei

„Coplata trebuie introdusă pentru că este asumată de Guvernul României", a explicat Cseke Attila. Ministrul Sănătăţii a precizat că sistemul de coplată face parte din acordul cu FMI şi că trebuie finalizat cât mai repede. În urmă cu doar şase luni, în calitate de senator UDMR de Bihor, Cseke Attila era un înverşunat contestatar al introducerii acestui sistem în spitalele româneşti. Nu a făcut doar declaraţii, ci a trecut şi la fapte.

Cseke şi colegul său deputatul Akos Derzsi s-au dus la Ministerul Sănătăţii cu un dosar cuprinzând peste 11.000 de semnături împotriva introducerii sistemului de coplată în sănătate. 

În scrisoarea ataşată semnăturilor contra tichetelor de spital se arăta: „subfinanţarea cronică a sistemului sanitar din România nu poate fi rezolvată prin introducerea plăţii unor servicii medicale care până în prezent au fost considerate gratuite. De asemenea, considerăm că introducerea unui asemenea sistem nu va aduce după sine decât agravarea birocraţiei în sistemul sanitar".

„Sunt un ministru responsabil"

Strângerea de semnături a fost iniţiată de UDMR Bihor la începutul lunii august 2009 şi în decurs de trei săptămâni s-au adunat 11.353 de semnături din partea cetăţenilor. Documentele au fost depuse la Camera Deputaţilor, la Senat, la Ministerul Sănătăţii şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Odată ajuns în fotoliul ministerial, Cseke şi-a schimbat brusc opinia.  "Trebuie să fiu un ministru responsabil pentru că ţara şi-a asumat nişte responsabilităţi. Introducerea tichetelor de sănătate poate aduce şi lucruri bune", susţine acum ministrul Sănătăţii. El spune că atunci când a iniţiat strângerea de semnături nu ştia că un astfel de proiect face parte din condiţionările impuse de FMI. 

Akos Derzsi (stânga) şi Cseke Attila au depus în 2009 semnături împotriva sistemului de coplată

Odată cu Cseke s-a răzgândit şi şeful său de partid de la UDMR Bihor, Szabo Odon, cu care Cseke Attila a strâns semnăturile. „Ştiu că acest proiect este în atenţia Ministerului Sănătăţii, dar nu vreau să fac comentarii până nu-l văd afişat pe site", a declarat Szabo Odon.

Pro şi contra tichete de sănătate

Fostul ministru Ion Bazac susţinea, anul trecut, că acest sistem va reuşi să scoată şpaga din spitale. „Este o modalitate de rezolvare a plăţilor informale din spitale, dar nu se va întâmpla peste noapte.

Tichetul înseamnă că pacientul plăteşte şi primeşte ceva, şi are dovada că banii aceştia au intrat pe un canal oficial. Apoi, tichetele sunt deductibile fiscal, deci pacientul va avea tot interesul să-i ceară medicului dovada plăţii", declara Bazac, anul trecut.

Pacienţii nu susţin introducerea tichetelor de sănătate. „Parcă vezi că vom ajunge să plătim şi aceste tichete şi să dăm şi şpagă la doctor. În aceste condiţii, tot pacientul are de suferit", spune Mihai Sârbu, pacient la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

„În situaţia actuală este inacceptabil să se introducă o coplată. Pentru anumite categorii sociale nu facem altceva decât să le limităm accesul la medic prin introducerea acestei coplăţi", a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

Decizii controversate ale ministrului Cseke

 „Adevărul“ a publicat la data de 20 februarie un material despre prelungirea vârstei de vaccinare împotriva HPV

De la numirea sa în funcţia de ministru al Sănătăţii, în decembrie anul trecut, Cseke Attila a luat mai multe decizii controversate.  Una dintre ele a fost cea legată de vaccinul împotriva TBC-ului la nou-născuţi. La începutul lunii februarie, Ministerul Sănătăţii a dat un ordin către toate spitalele din ţară potrivit căruia vaccinul care imunizează bebeluşii împotriva tuberculozei poate fi folosit chiar dacă dozele expiraseră din decembrie 2009.

Peste o săptămână, ministerul a revenit asupra deciziei şi a cerut scoaterea din spitale a dozelor expirate cu precizarea că bebeluşii astfel imunizaţi nu sunt în pericol.

Un alt ordin controversat a fost acela de a extinde vaccinarea împotriva cancerului de col uterin (HPV) la femei de toate vârstele, deşi este inutilă pentru persoanele care depăşesc 26 de ani, potrivit specialiştilor.

Ordinul a venit după ce, vreme de doi ani, ministerul a eşuat în demersul de imunizare a fetiţelor de 12-14 ani, vârstă recomandată a fi optimă de specialişti. Problema este că pentru dozele de vaccin contractate în 2008 se apropie termenul de expirare. Astfel, ministrul Sănătăţii a găsit o soluţie pentru a scăpa de vaccin, îl dă gratis la toată lumea.

Un alt proiect al Ministerului Sănătăţii îi vizează pe medicii şcolari ale căror posturi vor fi desfiinţate. Potrivit proiectului care ar urma să-şi producă efectele în anul şcolar 2010-2011, jumătate dintre asistentele medicale şi peste 10% din medicii din unităţile de învăţământ vor fi concediaţi. În aceste condiţii, şcolile vor rămâne fără cadre medicale.