Conturile de la Braşov, golite „pe încredere“

Otilia Negrilă, director la Credit Europe Bank, îi convingea pe cei care veneau să-şi depună economiile că se va ocupa personal de conturi. fraudă Otilia Negrilă, director la Credit Europe Bank, îi convingea pe cei care veneau să-şi depună economiile că se va ocupa personal de conturi

Cât de vulnerabil este contul tău bancar

Clienţii Credit Europe vor da în judecată banca

Frauda Credit Europe Bank: cum s-a evaporat un milion de euro din conturile unei bănci

Otilia Argentina Negrilă (45 de ani) a fost arestată de Tribunalul Braşov ieri după-amiază. Magistraţii au emis pe numele directoarei de operaţiuni un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile. Otilia Negrilă a declarat recurs împotriva deciziei, iar acesta se va judeca la Curtea de Apel Braşov.

Femeia nu a făcut nicio declaraţie în faţa ziariştilor. A afişat o figură spăşită, dar nu a reuşit să-i impresioneze pe judecători. Singurul care a fost vizibil marcat de soarta femeii a fost soţul său, Marius Negrilă. Bărbatul a stat pe holurile tribunalului trei ore în aşteparea verdictului judecătorilor, refuzând să facă vreun comentariu. Soţii Negrilă au împreună doi copii.

Două categorii de păgubiţi

Femeia lucrează în domeniul bancar de 11 ani, iar la sucursala Credit Europe Bank de la înfiinţare. Ea a avansat în structura de conducere a băncii din Braşov datorită seriozităţii sale.

Potrivit BNR, în frauda de la Credit Europe Bank Braşov există două categorii distincte de păgubiţi. Primii sunt dintre cunoscuţii directoarei de operaţiuni, pe care femeia i-a convins încă de acum doi ani să-i încredinţeze economiile. Oamenii au crezut orbeşte în vorbele ei, i-au dat banii cash, fără să verifice dacă li s-a deschis sau nu un cont. S-au mulţumit cu un tipizat cu antetul băncii, pe care nu apărea însă nicio sumă. Pentru a-şi acoperi acţiunile, Otilia Negrilă era nevoită ca, atunci când oamenii veneau să se intereseze de soarta conturilor, să justifice sumele pe care i le încredinţaseră.

În acest caz, apela la conturile adevăraţilor clienţi ai băncii, pentru a scoate extrase de cont, pe care le falsifica, pe numele credulilor. „Când persoanele respective au vrut să-şi retragă banii, neavând cont acolo şi nexistând niciun ban depus, ca să creeze depozitul, a umblat în altele şi a luat bani de acolo", a declarat pentru un post de televiziune Nicolae Cinteza, director al Direcţiei de Supraveghere din BNR.

Cea de-a doua categorie de păgubiţi sunt clienţii reali ai băncii. În conturile lor umbla directoarea atunci când primii veneau să-i ceară, de pildă, dobândă la termen. În urma percheziţiilor efectuate joi, la domiciliul femeii, anchetatorii au găsit mai multe documente şi o agendă în care Negrilă ţinea socoteala banilor.

Directoarea de operaţiuni de la Credit Europe Bank Braşov este acuzată acum de fraudă informatică, acces neautorizat într-un sistem informatic, fals în înscrisuri sub semnătură privată, înşelăciune şi delapidare. Pentru toate aceste infracţiuni, funcţionarul bancar riscă până la 15 ani de închisoare.

Directoarea a avut complici

Specialiştii bancari spun că Otilia Negrilă nu avea cum să comită singură o fraudă de o asemenea anvergură. Pentru a putea scoate bani din conturile altor persoane, femeia a fost nevoită să recurgă la complicitatea altor funcţionari bancari, apelând la fals şi uz de fals. „A făcut documente false. Avea acces la sistemul informatic al băncii. Era director de operaţiuni totuşi", a mai spus directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR. În dosarul fraudei bancare mai sunt cercetaţi, în stare de libertate, şi trei operatori de ghişeu şi un casier.

Conducerea băncii a sesizat neregulile de-abia la sfârşitul lunii iulie a acestui an, când a primit o plângere din partea unui client. „La 30 iulie, un client a trimis o plângere. Am început verificările şi am văzut că sunt mai mulţi clienţi, aproape 20 la număr. La 5 august am depus dosarul la Parchet", a spus vicepreşedintele Europe Credit Bank, Omer Tetik.

Se înmulţesc plângerile

Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Braşov a înregistrat ieri noi plângeri venite de la oameni care s-au trezit cu conturile goale. „Am înregistrat 38 de reclamaţii, iar prejudiciul a ajuns, la această oră, la două milioane de euro. Important este că până acum şase persoane şi-au recuperat banii în totalitate", a spus Ionel Spătaru, şeful CJPC Braşov.

Fraude şi la alte bănci

La începutul lunii iulie, poliţiştii maramureşeni s-au sesizat din oficiu că un funcţionar de la sucursala din Şomcuta Mare a BCR a operat în mod abuziv transferul unor sume de bani din conturile unor persoane fizice. Emilia Hăgan s-a folosit de împuternicirile semnate chiar de clienţi. Au fost identificaţi 20 de păgubiţi care au rămas, în total, fără 300.000 de lei. Hăgan este cercetată în stare de libertate.

Din filiala BRD Craiova au fost furate peste 2,2 milioane de euro în 2008. Banii au dispărut din conturile CEZ Distribuţie, fiind furaţi de Maria Biţu, una dintre funcţionare. Ea s-a folosit de parola directorului pentru a muta banii în alte conturi, la ameninţările interlopului de origine iraniană Jahani Farid, zis Paul Valută. 600.000 de euro nu au mai fost recuperaţi. Valută a murit în închisoare, în 2009, după ce a făcut greva foamei. M. Krajnik, C. Poelincă

Factorul uman, breşă în sistemul bancar

Specialiştii în resurse umane spun că, în bănci, supravegherea personalului are reguli stricte şi numai un abuz de încredere sau o breşă în aceste sisteme ar putea lăsa loc pentru fraude. „La recrutarea personalului, cel mai puternic accent se pune pe abilitatea de a comunica şi mai puţin pe aspectele de natură psihologică sau comportamentală. Asta tocmai pentru că supravegherea comportamentului angajaţilor în bancă este foarte strictă", a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Bănci şi Asigurări, Constantin Paraschiv.

El crede că, după evenimentele petrecute în ultima perioadă, „este posibil ca unităţile bancare să-şi schimbe radical politicile de recrutare". Cât despre faptele directoarei de la Braşov, liderul sindical arată că „factorul uman a fost cel vulnerabil, dar, fără încurajarea şefilor, această breşă nu ar fi fost posibilă, având în vedere că sistemul de control în bănci este organizat de către specialişti de primă mână, care colaborează şi cu BNR, dar şi cu SRI". Dan Străuţ

Verifică sistemele de securitate ale băncii tale

Fiecare tranzacţie bancară trebuie să fie monitorizată de cel puţin trei sisteme: cel de securitate internă, cel extern (autorităţi) şi cel al Băncii Naţionale a României. Pentru a funcţiona, orice bancă trebuie să primească o serie de avize de la Banca Naţională. Aceste avize certifică respectiva bancă, iar BNR garantează că, în cazul unui faliment, clienţii vor fi despăgubiţi. Contul tău mai poate deveni vulnerabil şi la tranzacţiile pe internet sau la folosirea sistemului online banking.

Experţii oferă câteva recomandări pentru aceşti clienţi: nu-ţi accesa contul de la computerul de la serviciu la care au acces şi alţi colegi. Dacă totuşi o faci, asigură-te că ai antivirus, firewall şi programe anti-spyware instalate pe calculator, iar software-ul de securitate se actualizează automat. În cazul utilizării internetului wireless, verifică-ţi setările de pe computer pentru a te asigura că această conexiune este criptată. Nu îţi accesa contul bancar de la o cafenea, internet-cafe sau aeroporturi şi verifică tranzacţiile pe care le faci în mod regulat şi cu atenţie şi raportează imediat băncii orice transfer suspect. De asemenea, specialiştii tranzacţiilor online recomandă stabilirea unei parole complicate care să conţină o combinaţie de cifre şi litere.