Cum a reuşit o spălătoreasă cu un salariu de 6 milioane de lei vechi să ia credit pentru "Prima Casă"

O angajată la o spălătorie auto care a obţinut credit pentru „Prima Casă“ este prima persoană din acest program care e pe cale de a-şi pierde locuinţa, după ce nu a mai plătit ratele. Măsura executării silite a fost luată după ce Sucursala Cernavodă a BCR a sesizat Fondul de Garantare că titularii creditului nu au achitat mai multe rate.

VEZI AICI IMAGINI CU CASA ȘI FAMILIA SPĂLĂTORESEI AUTO

Imobilul care urmează să fie executat silit se află în comuna Poarta Albă, pe strada Nucilor nr. 6. Casa este în proprietatea Georgianei Răduţ, de 25 de ani, din satul Viroaga, situat la 100 kilometri de Constanţa. Ea figurează ca beneficiar al unui credit în valoare de 57.000 de euro pe care l-a primit de la Banca Comercială Română - Sucursala Cernavodă, prin programul „Prima Casă". Cu aceşti bani ea şi-ar fi cumpărat o casă de 76 metri pătraţi, formată din parter şi mansardă, şi terenul aferent de 250 metri pătraţi. Imobilul urmează să fie scos la licitaţie, pentru ca statul, care a garantat creditul, să-şi recupereze prejudiciul.

CITEŞTE ŞI

Megaescrocherie bancară orchestrată de „Clanul Bua”

Câştigă salariul minim pe economie

Georgiana Răduţ, care are opt clase, trăieşte în concubinaj cu tatăl fetiţei ei de doi ani. Câştigă doar 650 de lei pe lună ca angajată a unei spălătorii auto din Constanţa. În aceste condiţii, rămâne un mister cum i-a acordat banca un credit de nu mai puţin de 57.000 de euro. Nu se ştie nici cum va reuşi statul să recupereze prejudiciul din creditul pe care l-a garantat. Asta pentru că, potrivit experţilor imobiliari, imobilul din comuna Poarta Albă nu ar valora mai mult de 35.000 de euro.

Au minţit în faţa presei

Georgiana Răduţă a primit o notificare de la bancă, emisă pe data de 9 aprilie, la domiciliul său oficial, din satul Viroaga. „Prin prezenta, subscrisa BCR Sucursala Cernavodă, în calitate de creditor, vă informează că nu v-aţi îndeplinit obligaţiile asumate. Ca urmare a faptului că la data scadenţei în contul dumneavoastră curent nu au existat suficiente disponibilităţi pentru acoperirea debitului, la data prezentei notificări înregistraţi restanţe în sumă de 57.449 euro", se arată în notificarea expediată de BCR.

Contactată de „Adevărul", Georgiana Răduţ a negat iniţial că s-ar fi împrumutat la bancă, susţinând că leafa de doar 650 de lei nu i-ar fi permis să-şi cumpere o casă, fie şi prin credit. Ea a declarat că nu i-a dispărut niciodată buletinul şi nici că a fost chemată la vreo bancă să semneze vreun act. Banca, în schimb, ne-a confirmat acordarea creditului: „Creditul a fost acordat cu rigurozitate, dar o situaţie neprevăzută a făcut ca debitoarea să-şi piardă locul de muncă şi să nu-şi mai poată plăti împrumutul. Persoana a înştiinţat banca că din acest motiv nu mai poate plăti creditul", ne-a comunicat Ionuţ Stanimir, şeful Departamentului Comunicare externă din cadrul Direcţiei de Comunicare din BCR.

Pentru a afla dacă Georgiana Răduţ s-a împrumutat sau nu de la bancă, am apelat la o stratagemă. Un reporter „Adevărul" a contactat-o telefonic, pretinzând că sună din partea băncii. A răspuns concubinul Georgianei, care în discuţia cu "funcţionarul bancar" a recunoscut că, într-adevăr, femeia a contractat creditul. Acesta a mai spus şi de ce au negat adevărul în faţa ziariştilor. "Nu am recunoscut că am luat banii pentru că aşa ne-a sfătuit avocata care se ocupă de cazul nostru", a declarat bărbatul.

Una dintre cele două case pastelate a fost contractată de Georgiana Răduţ

Află cum arată satul și familia Georgianei Răduț

Anchetă la Finanţe

Bogdan Huţucă, directorul Administraţiei Finanţelor Publice Constanţa, a declarat că instituţia pe care o conduce a demarat deja o anchetă şi a trimis o somaţie pe adresa Georgianei Răduţ. „Noi i-am trimis o somaţie şi, dacă nu va achita suma de bani datorată, vom executa imobilul pe care l-a cumpărat. Conform actelor, ea este proprietara imobilului", precizează directorul.

În informaţiile furnizate de Primăria Poarta Albă se arată că terenul de pe strada Nucilor a fost iniţial al Tudoriţei Cotorcea, dobândit printr-un certificat de moştenitor. Aceasta a înstrăinat apoi terenul unui anume Negep Ergean, care l-a împărţit în două loturi. „Pe 13 octombrie 2009 el a venit la noi să ceară eliberarea unui certificat fiscal pentru înstrăinarea bunului, dar la noi nu a mai adus niciun act de vânzare-cumpărare, astfel că tot el figurează ca proprietar", a spus un funcţionar din primărie.

La nr. 6 de pe strada Nucilor figurează două construcţii: două case cu mansardă la indigo. Le diferenţiază doar culoarea cu care au fost vopsite: una cărămizie şi cealaltă verde deschis. Nu au număr la poartă şi nici nu sunt locuite. Una dintre ele aparţine Georgianei Răduţ, dar care anume nu ştiu nici angajaţii de la Urbanism din cadrul Primăriei Poarta Albă. În dreapta şi stânga celor două construcţii este teren viran, iar drumul din faţa lor este neasfaltat. Mariana Neghină, agent imobiliar la Super Atractiv Constanţa, a spus că o astfel de casă nu se vinde cu mai mult de 35.000 de euro.

Citește aici ce spun părinții Georgianei Răduț

Fondul de Garantare se spală pe mâini

Foarte iritat, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare, a precizat că nu este treaba instituţiei pe care o conduce să verifice documentele pe baza cărora s-a aprobat creditul, ci doar a băncii care îl acordă. Sorin Ghica

Supraevaluare

Experţii imobiliari constănţeni consideră că imobilul Georgianei Răduţ nu poate fi vândut cu mai mult de 35.000 de euro. Statul, care a garantat creditul, are de recuperat peste 57.000 de euro.

Veniturile restanţierului, blocate

Dacă un contractant al „Primei Case" nu-şi mai plăteşte ratele lunare, banca creditoare transmite situaţia Fondului de Garantare. Acesta o comunică mai departe Ministerului Finanţelor, care plăteşte instituţiei bancare valoarea garanţiei acordate. Astfel, sumele datorate de restanţier devin creanţe bugetare şi vor fi recuperate prin executare silită de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei debitorul nu-şi achită obligaţiile datorate, se continuă modalităţile de executare silită prin blocarea veniturilor şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale pe care restanţierul le deţine sau îi sunt datorate de orice altă terţă persoană. Adina Vlad