Codul Muncii, prins în războiul politic

PSD şi PNL depun o moţiune de cenzură împotriva noului proiect. Dacă în cazul PSD nu este o surpriză, PNL contestă o lege considerată de dreapta. România va avea cel mai probabil un nou Cod al Muncii, în condiţiile în care Uniunea Social-Liberală nu are suficiente voturi pentru a demite Guvernul Boc.

Guvernul îşi angajează astăzi răspunderea pe Codul Muncii în faţa Parlamentului. Până la dezbaterea moţiunii de cenzură, care va fi programată cel mai probabil pe 16 martie, taberele aflate în luptă încearcă să puncteze la capitolul imagine. PDL, prin vocea premierului Emil Boc, insistă pe faptul că noul act normativ va încuraja mediul de afaceri, iar salariaţii competenţi nu au de ce să se teamă.

Citiţi şi:

Guvernul a aprobat noul Cod al Muncii. Asumarea va fi pe 8 martie

Dezbaterile "Adevărul": Codul Muncii, un pas uriaş spre capitalism

Însă, în 2003, când PSD a venit în Parlament cu Codul Muncii care este în vigoare astăzi, acelaşi Emil Boc, lider al unui partid din Internaţionala Socialistă, critica procedura folosită de Guvernul Năstase - angajarea răspunderii - exact aceeaşi pe care o utilizează astăzi Cabinetul său.

„Codul Muncii, poate cea mai importantă lege a democraţiei capitaliste din România, a fost promovat prin angajarea răspunderii Guvernului, procedură ce nu permite dezbaterea şi amendarea legii", declara deputatul Emil Boc în 2003.

De cealaltă parte a baricadei, liderul PSD Victor Ponta acuză faptul că noul Cod al Muncii va avea doar efecte negative. "Era obligaţia noastră de a încerca să oprim adoptarea Codului Boc, care va duce la trei rezultate: salarii mai mici, şomaj mai mare, firme falimentare", a explicat Ponta.

Paradoxal însă, PSD a depus un proiect de lege care reia o parte consistentă din prevederile Codului elaborat de Guvern.  De exemplu, în proiectul PSD, prevederile referitoare la perioada de probă sunt identice cu cele ale Guvernului- cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi, respectiv, 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. 

Liberalii, prinşi între dreapta şi stânga

Liderul PNL, Crin Antonescu,  a caracterizat Codul Muncii  ca fiind unul "dezechilibrat" deoarece "nu e bun în primul rând pentru mediul de afaceri". "Noi nu avem cum să fim de acord cu aşa ceva, nu avem cum să nu atacăm cu o moţiune de cenzură, avem şi acordul marilor centrale sindicale şi al confederaţiilor patronale", susţine Crin Antonescu. La nivelul vicepreşedinţilor PNL, opiniile sunt ceva mai nuanţate.

"Din start, noi nu suntem de acord cu angajarea răspunderii. Acest nou Cod are şi puncte negative, şi puncte pozitive", afirmă vicepreşedintele Dan Radu Ruşanu.

„Regimul angajatului nu poate să fie identic la particular şi la stat. Patronul nu are niciun interes să dea afară un angajat care este bun şi o asemenea modificare a Codului nu ridică probleme. În schimb, la stat, pe baza noului Cod, PDL poate să-i concedieze pe toţi funcţionarii care nu sunt membri de partid", afirmă Ruşanu. 

Un punct de vedere asemănător este susţinut şi de vicepreşedintele Relu Fenechiu. "Codul Muncii care este în vigoare are numeroase lacune şi nu permite economiei să crească pentru că se axează exclusiv pe drepturile angajaţilor", afirmă Fenechiu.

„E adevărat că pe baza Codului Muncii în vigoare este foarte greu să concediezi un salariat leneş sau care nu are rezultate. Nu mi se pare însă normal să mergem în cealaltă extremă şi să adoptăm o nouă reglementare care să-i apere doar pe angajatori", adaugă liberalul.

El pledează de asemenea pentru statute diferite ale angajaţilor de la stat faţă de cei de la particulari. "Un patron nu-şi va da afară angajaţii buni, dar la stat, PDL se va folosi de noua reglementare pentru a-i îndepărta pe cei care nu fac parte din propria clientelă", a adăugat Fenechiu.

 „A spune că cine nu susţine noul Cod al Muncii este socialist este o prostie demagogică şi politicianistă. Nu putem discuta despre ideologii câtă vreme nu se respectă reguli de bază ale democraţiei", a comentat vicepreşedintele PNL, contestând procedura angajării ­răspunderii.

"Era obligaţia noastră de a încerca să oprim adoptarea Codului Boc, care va duce la trei rezultate: salarii mai mici, şomaj mai mare, firme falimentare."
Victor Ponta
preşedintele PSD

"Codul Muncii care este în vigoare nu permite economiei să crească pentru că se axează exclusiv pe drepturile angajaţilor. Nu mi se pare însă normal să mergem în cealaltă extremă."
Relu Fenechiu
vicepreşedinte PNL

Şedinţa Parlamentului, cu uşile închise pentru public 

Conducerea Camerei Deputaţilor a decis, ieri, ca la şedinţa de astăzi, în care Guvernul îşi angajează răspunderea pe Codul Muncii, în Parlament să poată participa ca invitaţi doar ziariştii, nu şi cetăţenii. Preşedintele Camerei, Roberta Anastase, a explicat  că şedinţa este prima de acest gen după incidentul în care o persoană s-a aruncat de la balconul Parlamentului.

"Am decis asta din raţiuni de securitate, să se evite alte accidente", a explicat Roberta Anastase. Ea a adăugat că măsura este "temporară" până când se va găsi o formulă de securizare a balcoanelor de la sala de plen. "Până la momentul în care noi vom reuşi să asigurăm securizarea în primul rând a oamenilor care participă la acest eveniment de la balcoane, am preferat să optăm pentru această variantă", a afirmat  Anastase.

Potrivit Constituţiei, şedinţele Parlamentului sunt publice, dar „Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete". Decizia de ieri nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii, nefiind vorba nici de o şedinţă publică 100%, nici de una secretă. Paradoxal însă, persoana de la care a pornit discuţia avea legitimaţie de jurnalist. La precedenta şedinţă comună a Camerelor Parlamentului la care a participat premierul Emil Boc, în 23 decembrie 2010, electricianul TVR, Adrian Sobaru s-a aruncat de la balconul sălii de plen a Parlamentului în semn de protest faţă de tăierea salariilor.

Uniunea Social-Liberală va depune o moţiune de cenzură pe angajarea răspunderii chiar astăzi. Opoziţia are şanse minime să strângă 236 de voturi pentru adoptarea moţiunii, pentru că USL are doar 217 parlamentari, iar senatorii şi deputaţii Puterii vor sta în bănci. Respingerea moţiunii de cenzură echivalează cu adoptarea Codului Muncii.

Noul Cod nu garantează repornirea economiei

Dezbaterea „Adevărul“ pe Codul Muncii

Reprezentanţii patronatelor, ai sindicatelor şi ai autorităţilor au dezbătut, la sediul Adevărul Holding, prevederile noului Cod al Muncii. Oamenii de afaceri spun că noua reglementare este doar una dintre condiţiile pentru ca România să înregistreze, în sfârşit, creşterea economică ce ar permite apoi şi creşterea nivelului de trai.

„Este o formă minimală de flexibilizare a relaţiilor de muncă. Mai e nevoie desigur de măsuri active, precum crearea de noi locuri de muncă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, care ajută oamenii ­să-şi găsească noi locuri de muncă, şi în privinţa căreia la noi nu s-a făcut încă nimic", spune secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.

În schimb, pentru preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, Codul nu este suficient „de  dreapta" . El spune şi că legea-cadru nu poate debloca economia în lipsa altor reglementări, care abia urmează să fie discutate, precum „legea contractelor colective".

De cealaltă parte, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, se plânge că noua lege ar permite mai multe abuzuri la adresa angajaţilor. „La evaluarea angajaţilor, iar astfel de abuzuri au avut loc deja, un şef a dat «foarte bine» unei doamne care îi e subordonată, numai că supra-şeful doamnei-angajat i-a dat doar calificativul «bine» pentru că, citez: «vorbeşte prea mult şi participă la manifestaţii». În condiţiile în care doamna e lider sindical. Care e sancţiunea prevăzută în lege pentru astfel de situaţii? Zero!", acuză liderul Cartel Alfa.

Noul Cod al Muncii e o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru intrarea mai multor investiţii în economie, spun reprezentanţii patronatelor.

„Dacă vom aştepta tot timpul să vină unii cu investiţii din afară, să ştiţi că România are puţine şanse să se descurce în continuare", avertizează Cristian Pârvan. La rândul său, Cezar Corâci spune că pentru oamenii de afaceri sunt importante stabilitatea şi predictibilitatea, dar e nevoie şi de taxe mai mici. „În acest moment avem una dintre cele mai neatractive fiscalităţi de pe întreg continentul", se plânge şeful UGIR.

Consilier economic al premierului, Andreea Paul Vass spune că exact reducerea CAS  e avută în vedere pentru a doua jumătate a anului. „Ceea ce ştim cu certitudine acum este că aproximativ o treime din piaţa forţei de muncă funcţionează la negru. Eu sper ca, până în 2020, în baza acestui nou Cod să reuşim să creăm 1.280.000 de noi locuri de muncă. Codul va permite ca şi aparatul bugetar să devină mai suplu", spune Andreea Vass.