Obicei de Rusalii în Ardeal: Fetele din sat încearcă să prindă un taur de coarne, iar despre cea care reuşeşte se spune că se va mărita

De Rusalii, într-un sat clujean se organizează o cursă în care tinerele, îmbrăcate în strai popular, încearcă să oprească din goană un taur. Cea care îl prinde de coarne se spune că se va mărita. Un taur lăsat liber urmăreşte îndeaproape gloata care fuge înaintea lui şi încearcă să îl prindă, într-un act de bravadă care aduce aminte de celebra cursă cu tauri de la Pamplona.

Nu este însă o scenă din vreun oraş spaniol, ci din satul Mănăstirea, comuna Mica, judeţul Cluj. Aici, obiceiul numit „înstruţatul boului", ţinut numai de Rusalii, este păstrat sub o formă extremă: o cursă nebunească în care tinerele satului, îmbrăcate în strai popular, încearcă să oprească din goană un taur împodobit ca de sărbătoare, cu flori împletite în cruce, cu aţă roşie.

Citiţi şi:

Drumul Crucii de Rusalii, la Şumuleu Ciuc (FOTOGALERIE)

Gălăţenii au stat la coadă pentru a cumpăra slănină şi pălincă de Maramureş
Junii s-au întrecut în buzdugane

Aşteptarea este cea mai grea. Fetele sunt cele care au cele mai multe emoţii. Mai ales cele care se aţin în calea taurului pentru prima dată în viaţă. Ele nici nu au voie să vadă cum este împodobit animalul. Sunt trimise înainte, să facă două-trei ture prin sat, înainte ca taurului să-i fie dat drumul. Când acesta porneşte în goană, la vale, prin vatra satului, praful se ridică. Noroc că săptămâna asta a plouat, şi nu e aşa de mult colb de ridicat, spun localnicii.

Doar pentru curajoşi

Cursa în faţa taurului nu este pentru cei slabi de înger. „Cu greu se găsesc cinci-şase fete să vrea să participe. Le e frică să nu păţească ceva", spune Amalia Şimon, una dintre cele şase fete cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani care s-au încumetat anul acesta să prindă animalul.

Tradiţia spune că fata care reuşeşte să oprească taurul se va mărita anul acesta. „Îi doar un obicei. Nu vreau să mă mărit aşa tânără", surâde Amalia. „Pe vremuri erau mai multe fete în faţa boului. Erau una lângă alta, cât era drumul de lat. Pe atunci numai boi se foloseau, nu taur, ca acum. Nu aveai de ce să-ţi fie frică. Era mai blând", povesteşte Ana Drăgan (71 de ani), din Mănăstirea.

Aceasta spune că în ultimii ani sunt folosiţi tauri tocmai pentru ca să fie cursa mai interesantă. Anul acesta, fetele nu au reuşit să oprească taurul, aşa că a fost nevoie de intervenţia bărbaţilor din sat pentru a-l stăpâni. Cursa a fost reluată apoi de încă două ori, potrivit tradiţiei, dar fără fete, doar cu bărbaţii pe post de îmblânzitori.

Deşi n-a murit nimeni în urma curselor organizate anual, s-au mai pomenit accidente. „Sora mea a picat în şanţ, când eram noi tineri, şi a călcat boul peste ea", povesteşte Maria Raţiu, acum în vârstă de 68 de ani. „Pe vremuri nu se făcea chiar de Rusalii, ci în a doua zi", îşi mai aminteşte femeia.

Datină pastorală

Obiceiul înstruţatului boului de Rusalii se păstrează şi în alte sate din Transilvania, dar într-o formă mai paşnică. De exemplu, în Mintiu Gherlii sau Batin este vorba de un soi de procesiune, în care doi boi sunt puşi în jug, împodobiţi cu flori şi duşi prin sat. „Este o datină pastoral-agrară, influenţată de cultul solar, care simbolizează fecunditatea şi fertilitatea. Nu are nicio legătură cu tradiţia spaniolă a luptelor cu tauri", spune Maria Golban, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din Cluj.

„Înstruţatul sau împănatul boului de la noi este un obicei agrar foarte vechi. Nu are nicio legătură cu ceea ce se petrece în Spania, de exemplu, unde este un joc de arenă, de distracţie, ca luptele cu gladiatori", explică şi etnologul Maria Bocşe.

Ea mai spune că înstruţatul boului este un obicei specific spaţiului transilvan. În afară de judeţul Cluj, mai este întâlnit în localităţi din zona Târnavelor, în Mărginimea Sibiului, în zona Năsăudului şi Albei. „E ca un fel de colindat, aşa cum e pluguşorul în spaţiul extracarpatic. Împănatul boului este o urare agricolă de an bun şi roditor", mai spune etnologul Maria Bocşe.

„Cenuşorcii" sunt stropiţi cu apă

Înainte să-i fie dat drumul taurului pe uliţe, în Mănăstirea mai are loc o cursă, a cailor, şi ei împodobiţi ca de sărbătoare, lăsaţi liberi prin sat. „Şi din faţa lor trebuie să te fereşti, că nu ştiu multe, după ce începe să le placă galopul", spune Adi Moldovan, un localnic din Mănăstirea. Un alt obicei de Rusalii este ca feciorii satului să se îmbrace în „cenuşorci", personaje pe care toţi localnicii încearcă să le ude cu găleţi de apă, atunci când trec pe uliţele lor.

Sunt urâţi ca noaptea şi poartă bâte, să se apere şi ei, cum pot, de cei care vor să-i ude leoarcă. Tot spectacolul care are loc de Rusalii pe uliţele din Mănăstirea este urmărit de întreaga suflare din sat, adăpostită după şanţul de pe marginea drumului.